Get Adobe Flash player

La Caransebeş, patru schelete aşteaptă să se facă dreptate!

cof


În spatele Căminului de garnizoană din Caransebeş au fost descoperite recent patru schelete umane, ca urmare a săpăturilor efectuate de o echipă de arheologi coordonată de Gheorghe Petrov, de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Bucureşti, cel care a mai lucrat în câteva rânduri în această zonă a ţării.
Acesta a declarat că totul a început în urma unei sesizări făcute de Richard Petrovschi, fost arheolog la muzeul caransebeşean şi care a emigrat în Germania în anii ’80. În cursul anului 1977, acesta a fost chemat de un cadru de la Miliţia Caransebeş să ia la cunoştinţă despre câteva lucruri descoperite cu ocazia lucrărilor de construire a Căminului de garnizoană.
„La o adâncime relativ mică, de aproximativ un metru, au fost găsite patru sau cinci schelete umane, dânsul nu mai ştia cifra exactă, dispuse în poziţie atipică, respectiv fără sicriu. Când au făcut o cercetare sumară asupra osemintelor, care erau deja surprinse în şanţurile de fundaţie, la vreo două dintre ele au găsit nişte nasturi cu inscripţia RPR, adică Republica Populară România. Atunci, s-a făcut conexiunea cu faptul că, vizavi, până în anul 1959, a fost sediul Securităţii, că în clădirea în care actualmente funcţionează Cercul Militar în ianuarie 1949 s-a înfiinţat vestitul Comandament Teritorial pentru Banat, care a fost o structură specială a Securităţii, care lupta mai ales împotriva opozanţilor sau a bandelor care se opuneau comunismului, ca să stârpească rezistenţa anticomunistă din zona montană a Banatului… Respectivul miliţian, care pe atunci avea grad de locotenent, se numea Mircea Ionescu, care a murit cu mulţi ani în urmă, într-un accident, i-a impus acestui arheolog să tacă, să nu spună nimănui vreodată ceva din ceea ce a văzut. Probabil că acest miliţian a raportat superiorilor săi situaţia, fiindcă nu putea să ia el decizia asta. I-a spus că nu trebuie să se işte vâlvă, că aceste morminte ar putea fi puse în legătură cu anumite dispariţii, pentru că aici au fost aduşi mulţi oameni, arestaţi, anchetaţi, şi despre unii dintre ei nu se mai ştie absolut nimic, n-au fost trimişi în judecată, n-au fost condamnaţi, pur şi simplu au dispărut… Nici în ziua de astăzi, urmaşii, rudele acestora nu ştiu ce s-a întâmplat cu ei”, a spus Gheorghe Petrov.
În cursul anului 2017, Richard Petrovschi, obsedat de întâmplare, s-a decis să facă public evenimentul, înaintând o sesizare la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe baza căreia instituţia bucureşteană a sesizat Parchetul Militar Teritorial Timişoara. Cele două instituţii, în colaborare, au deschis un dosar penal, astfel de crime fiind considerate crime împotriva umanităţii, ele fiind de competenţa exclusivă a Parchetelor militare.
Verificarea în teren a fost făcută de echipa venită de la Bucureşti. „În locurile indicate de Richard Petrovschi, e vorba de partea frontală a clădirii, n-am găsit nimic, în schimb am verificat în spate şi am găsit o groapă comună cu patru schelete, dintre care două se păstrează in situ, adică nederanjate, se păstrează parţial, şi două deranjate total, de o groapă contemporană cu materiale de construcţii care provin, probabil, din timpul în care s-a făcut acest bloc, adică prin 1977, fiind ridicat cu militari în termen, deoarece era obiectiv care ţinea de Armată. Noi am recoltat osemintele, vor fi analizate la Institutul de Medicină Legală din Timişoara, cercetările rămânând în curs de desfăşurare, atât pe dosar, cât şi în cazul nostru, pentru că vom reveni în toamnă, pentru a verifica toată zona din spate”.
Gheorghe Petrov a adăugat că, pe baza testului ADN, se va putea stabili identitatea celor patru victime, în cazul în care cineva va reclama dispariţia lor şi există urmaşi dispuşi să facă testul. De asemenea, el a adăugat că au înregistrat şi mărturia unei femei de 92 de ani, care locuieşte în apropiere.
Din echipa de cercetări sosită la Caransebeş mai fac parte Gabriel Ristoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Paul Scrobotă, directorul Muzeului de Istorie din Aiud, şi Horaţiu Groza, de la Muzeul de Istorie din Turda.
Sonia BERGER

Traducere