Miercuri, 3 mai, în Aula Primăriei municipiului Caransebeş a avut loc un eveniment care a încărcat cu şi mai multă istorie sala în care s-a luat decizia ca la Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie 1918, spre Alba Iulia să plece cea mai numeroasă delegaţie din Banat, numărând peste 150 de participanţi.
Manifestarea de miercuri, la care au fost prezenţi istorici, oameni de cultură, scriitori, cadre didactice, reprezentanţi ai clerului, din partea administraţiei locale fiind prezent viceprimarul Marius Isac, a cuprins prezentarea cărţilor „Living under the Gods”/„Viaţa trăită sub zei”, Suceava, 2015, „Tărtăria REDIVIVA”, Alba Iulia, 2016, şi „Arheologii timpului lor”, Sibiu, 2016, toate trei semnate de prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca, directorul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, în tinereţe autorul desfăşurându-şi activitatea la Muzeul Judeţean din Reşiţa, de numele lui legându-se şi o serie de descoperiri arheologice din zona Caransebeşului.
Despre cartea „Living under the Gods”/„Viaţa trăită sub zei” a vorbit managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, Adrian Ardeţ. Acesta a subliniat că este o onoare aceea de a-l avea alături pe magistrul şi în acelaşi timp colegul său, Sabin Adrian Luca. „Domeniul pe care d-sa l-a cercetat şi îl cercetează este arheologia preistorică, un domeniu puţin mai dificil pentru publicul larg. Arheologia preistorică lucrează cu materialul documentar din pământ, studiul acestuia fiind mult mai dificil decât cel al documentului găsit în arhive sau în biblioteci. Cartea pe care astăzi o avem în faţă are un titlu pentru care îl felicit, fiind scrisă în limbile engleză şi română. În ea, Sabin Adrian Luca face o prezentare a cercetărilor arheologice efectuate pe traseul autostrăzii care leagă Sălişte, capitala Mărginimii Sibiului, de Sibiu, cu această ocazie fiind cercetată una dintre cele mai importante aşezări preistorice din România, necunoscută până atunci, aşezarea de tip Starcevo-Criş – care este cea mai veche cultură neolitică – de la Cristian, aceasta fiind o descoperire senzaţională”, a spus Adrian Ardeţ.
Directorul Casei de Cultură „George Suru” din municipiu, Ioan Cojocariu, a prezentat cea de a doua carte, „Arheologii timpului lor”. El a spus că în această lucrare este vorba despre nişte portrete sentimentale, pe care distinsul profesor Luca le face unor prieteni, unor mari arheologi din timpul său, din rânduri străbătând trăirea şi solidaritatea care-i uneşte pe aceştia. „Cei zece arheologi cu care s-a intersectat prof. Luca, cu care a creat, lângă care a trăit, a suferit, a triumfat, sunt Hadrian Daicoviciu, Nicolae Vlasa, Ion Dragomir, Gheorghe Lazarovici, Florin Medeleţ, Iuliu Paul, Marian Gumă, Vladimir Dumitrescu, Silvia Marinescu-Bîlcu şi Marin Cârciumaru. Doar zece… La aceşti zece oameni s-a oprit prof. Luca, făcându-le portrete monumentale, interesant fiind faptul că el le-a lucrat din tuşe fine, care dezvăluie caracterul de prozator al domnului profesor, el părăsind rigoarea ştiinţifică, ceea ce mă face să spun că, dacă nu ar fi istoric, ar fi fost un foarte bun romancier”, a mai spus Ioan Cojocariu.
Gheorghe Lazarovici, unul dintre cei mai bine cotaţi profesori de arheologie preistorică din Europa, a vorbit despre ultima carte, „Tărtăria REDIVIVA”, însoţindu-şi explicaţiile deosebit de ample cu o prezentare power-point a lucrării.
În încheiere, prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca, vădit „răscolit”, după propriile-i spuse, de amintirile evocate de Ioan Cojocariu, a preferat să citească din cartea „Arheologii timpului lor” capitolul dedicat caransebeşeanului Marian Gumă.
Bogdan NAUM
