În ziua de 21 februarie, la Reşiţa a avut loc Simpozionul cu titlul de mai sus, care s-a desfăşurat la sediile Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin şi cel al Şcolii Populare de Arte şi Meserii „Ion Românu”, cu sprijinul nemijlocit al celor doi manageri – prof. Gheorghe Ţunea şi prof. Mariana Dănescu. Cu emoţie şi lacrimi în ochi a deschis Simpozionul prof. Mariana Dănescu, care, printre altele, a subliniat ajutorul acordat de Velişcu Boldea activităţilor desfăşurate în cadrul Şcolii Populare de Artă. A continuat prof. Gheorghe Ţunea, care a condus în continuare Simpozionul, dând cuvântul participanţilor: Dumitru Vlădulescu, directorul Teatrului de Vest din Reşiţa, prof. univ. dr. Dumitru Jompan, prof. univ. dr. Ioan Vela, prof. univ. dr. Vasile Zaberca, prof. univ. dr. Liviu Spătaru, prof. Horaţiu Vornica, prof. Iacob Roman, Camelia Duca, prof. Mihai Todor, prof. Nicolae Sârbu, istoric Dana Bălănescu, protopop Vasile Petrica, Dan Liuţ, Dumitru Dragomir, precum şi subsemnatul.
Din discuţiile purtate a reieşit că, pentru unii dintre cei prezenţi la această manifestare,Velişcu Boldea a fost un frate mai mare; el nu a vorbit niciodată de pe anumite poziţii, ci rezolvând problemele la modul cel mai firesc. Ţinea foarte mult la Şcoala Populară de Artă, pe care a sprijinit-o atât cât i-a stat în puteri. Pe lângă probleme de folclor, el a demonstrat că este în temă şi cu alte domenii ale artei, ca pictura, sculptura sau teatrul. Velişcu Boldea a umblat prin tot judeţul, de unde a cules tot ceea ce este legat de viaţa culturală. S-a deplasat la Casele de Cultură şi Căminele Culturale comunale care aveau formaţii artistice şi i-a ajutat personal pe conducătorii acestora, aducând maeştri coregrafi cu experienţă, şi aici îi putem aminti pe Dumitru Emilian la Slatina Timiş, Armeniş, Băuţar, pe Mircea Neagu, ori pe specialiştii care au colaborat cu Corul de la Marga.
Toţi cei prezenţi la Simpozion şi-au amintit cu drag personalitatea lui Velişcu Boldea, regretând dispariţia lui. Vorbitorii au evocat faptul că, pe vremuri, la Cultură era o echipă foarte închegată, care reuşea întotdeauna să treacă peste toate obstacolele, mai cu seamă în perioada când acest domeniu a suferit prin tăierea fondurilor pentru anumite acţiuni. Prin deplasările făcute în judeţ, Velişcu Boldea a descoperit adevărate valori şi şi-a adus contribuţia la realizarea mai multor Monografii, îndeosebi în zona Almăjului. A fost omul care, în 1969, a înfiinţat la Caransebeş Ansamblul Judeţean „Semenicul”, care a reprezentat judeţul atât în ţară, cât şi peste hotare. Tot el a fost cel care a pus bazele cursurilor cu coregrafii, de la Băile Herculane, acţiuni care s-au perpetuat până în ziua de azi. Toate cele scoase la lumină de Velişcu Boldea – au concluzionat vorbitorii – trebuie transmise mai departe, următoarelor generaţii.
„Au existat zeci de instrumentişti şi solişti vocali autentici, dintre care, din păcate, unii au dispărut. Trebuie să avem grijă de valorile Banatului Montan”, spunea Gheorghe Ţunea, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, care a mai subliniat că judeţul Caraş-Severin stă mult mai bine decât alte zone, atât din punct de vedere financiar, cât şi ca număr de formaţii. Dacă la Bucureşti şi alte judeţe nu se organizează niciun festival coral, aici sunt şase asemenea manifestări, cărora li se adaugă alte şi alte festivaluri folclorice, unele existente, altele de perspectivă. În acest sens, prof. Gheorghe Ţunea a dat exemplul Festivalulului „Achim Nica” la Obreja, sau, la Caransebeş, Festivalul „Iancu Laurenţiu”.
Vorbitorii au mai spus că, în orice domeniu, Velişcu Boldea era la el acasă, un om cu cunoştinţe extrem de vaste, un encicloped, şi, în plus, a fost reamintită firea lui sinceră şi directă. În viaţă a avut şi momente grele, duşmani pe care i-a trecut „la etc.” cu eleganţa cu care făcea orice lucru. Făcând o paranteză, să spunem că e lăudabil faptul că directorul acestei instituţii de cultură, prof. Gheorghe Ţunea, continuă ceea ce a început Velişcu Boldea, dând, acum, lucrurilor o tentă europeană şi având posibilitatea de a se dezvolta şi pe alte planuri.
Velişcu Boldea era cunoscut la nivel naţional. Mai spunea prof. univ. dr. Dumitru Jompan că, săptămânal, se gândeşte la Velişcu Boldea, mai ales atunci când răsfoieşte cărţile din bibliotecă, volume la editarea cărora marele om de cultură, acum dispărut, şi-a adus contribuţia. De mare ajutor le-a fost Velişcu Boldea şi atunci când a confecţionat costume pentru Corul de la Marga, ori, aşa cum am subliniat mai sus, atunci când a adus specialişti în domeniul muzical. Tot cu ajutorul lui Velişcu Boldea, a mai editat „Poluarea folclorului din Banat”. De asemenea, a mai fost amintit faptul că, în 1995, soţia lui Nicolae Ursu i-a adresat cuvinte de laudă pentru buna colaborare pe care a avut-o cu soţul său.
Velişcu Boldea era un om descurcăreţ, pe care toată lumea îl iubea. Gheorghe Ţunea şi-a amintit că judeţul nostru se prezenta cu multe formaţii foarte bune la concursuri şi că, împreună cu Velişcu Boldea, dar şi cu alţi specialişti, nu ştiau cum să mai facă să califice cât mai multe la fazele republicane ale acestora, o dată Caraş-Severinul ocupând chiar locul doi, după Bucureşti. Când era vorba de atestarea artiştilor, a mai spus Gheorghe Ţunea,Velişcu Boldea se implica personal, stând uneori, dacă era nevoie, chiar şi câte o săptămână la Bucureşti.
La Simpozionul de la Reşiţa au mai participat Ada Cruceanu Chisăliţă, împreună cu Octavian Doclin, soţia răposatului – Doina Boldea, Floarea Vela, Lia Jompan, Traian Barbu, Cecilia Petrica, Liubiţa Raichici, Adriana Ponoran, Pr. Petru Berbentea, Florica Franţ, Arthur Roniov, Nicolae Gurv, Erwin Ţigla, Simion Dragalina, Lucian Duca, Petrişor Olariu, Petru Dalea, Bujorel Purice, Costică Sbârnă. Din partea organizatorilor au fost acordate Diplome de participare în cadrul Festivalului Folcloric „Velişcu Boldea”, ediţia a VI-a. Apoi, toţi cei prezenţi s-au deplasat la Restaurantul „Capitol”, pentru a participa la pomana lui Velişcu Boldea, care a fost binecuvântată de către pr. Vasile Petrica.
A doua zi, respectiv în data de 22 februarie, la Armeniş a avut loc Festivalul „Velişcu Boldea”, acţiune deschisă de prof. Gheorghe Ţunea, prof. Mariana Dănescu, de primarul comunei, Petru Vela, şi de directorul Căminului Cultural Armeniş, Dumitru Dragomir, care au scos în evidenţă implicarea lui Velişcu Boldea în buna desfăşurare a primului Festival al „Căluşerilor”, moment de la care au trecut 15 ani. Pe scena Căminului Cultural din Armeniş au urcat Ansamblul „Semenicul”, coregraf Nistor Ghimboaşă, conducerea muzicală prof. Petrică Viţa, cu soliştii Delia Mirabela, Maria Garaş şi Ramona Viţa, direcţia artistică – prof. Gheorghe Ţunea, Ansamblul „Reşiţeana”, care a fost înfiinţat în 1970 de către Afilon Laţcu, ansamblu ce aparţine Şcolii Populare de Arte şi Meserii „Ion Românu”, coregraf Niţu Moica, conducerea muzicală – prof. Lăzărică Cega, solist vocal, Narcis Goian, direcţia artistică – prof. Mariana Dănescu, Ansamblul de dansuri populare „Florile Semenicului”, din Bolvaşniţa, coregrafi – Simion Dragalina şi Dorin Cucuruz, solist vocal, Ion Alexandrescu, formaţie care a fost însoţită la Festival de primarul comunei, Petru Mihăilescu. A urmat gazda acestei manifestări, Ansamblul „Armenişana”, coregraf – inimosul Dumitru Dragomir, având ca solişti instrumentişti doi urmaşi, strănepoţi ai marelui instrumentist Sandu Florea, respectiv Sandu Ioan Florea şi Sandu Simion Cătălin, precum şi un virtuoz al acordeonului – Cristi Ianoşiga, soliste vocale fiind Maria Hurduzău şi Ionela Bădălan. Surpriza Festivalului a fost formaţia compusă din cei trei instrumentişti care au prezentat un fragment orchestral excepţional, ca nişte adevăraţi profesionişti.
De remarcat faptul că activitatea coregrafică de la Armeniş este pe mâini bune, Mitru Dragomir având urmaşi demni de încredere în acest domeniu: nepoţica lui, Amalia, de numai şapte anişori, este o talentată dansatoare, la pensionarea lui Mitru arătându-şi deja „disponibilitatea” de a-l înlocui.
Greul Festivalului l-a dus Dan Liuţ, realizator de emisiuni folclorice la Banat TV, care s-a descurcat foarte bine. A urmat o cină pe cinste, oferită de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ion Românu”, Reşiţa, la Restaurantul „Piatra Scrisă”, patroni familia Ioan Vetreş, din Armeniş, nr. 134.
Organizatori ai celor două acţiuni au fost Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, şi Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ion Românu” din Reşiţa, precum şi Căminul Cultural Armeniş. Parteneri media: Banat TV, Vest TV, ziarul „7 Zile” şi postul local de televiziune „Saltim” Slatina Timiş.
Ştefan ISAC