Încă opt zimbri au ajuns la Armeniş


În zona de resălbăticire din Măgura Zimbrilor, din apropierea comunei Armeniș, au ajuns zilele trecute opt exemplare, care, după câteva luni de acomodare, se vor alătura celor peste 57 de zimbri liberi din Carpaţii Meridionali, cea mai mare populaţie din România.
Inițiativa de repopulare cu zimbri a Rewilding Europe și WWF-România a ajuns la un număr record pentru ţara noastră, care de 200 de ani nu a mai avut o asemenea populație numeroasă de zimbri în sălbăticie.
Cele şase femele și doi masculi de zimbru și-au început lungul drum către sălbăticie din şase rezervații din Germania și Elveția, respectiv Wisentgehege Springe, Wisentgehege Donaumoos, Wildpark Bruderhaus, Nationalpark Kellerwald-Edersee, Nationalparkverwaltung Bayerischer Wald, Wisentgehege Hardehausen.
Grupul de femele a fost găzduit de Rezervația Springe timp de mai multe luni pentru a forma o turmă compactă și astfel a le mări șansele de adaptare într-un mediu nou. O echipă internațională de filmare a acompaniat transportul și va realiza un documentar despre cel mai mare mamifer terestru din Europa.
„Pregătirile pentru transport necesită multă atenție. De la selecția exemplarelor, pentru a avea diversitate genetică, până la montarea colarelor și îmbarcarea lor, suntem cu totul focusați pe binele zimbrilor, pe șansa lor de a trăi în libertate”, a declarat Florin Hălăștăuan, coordonatorul rangerilor.
Zimbrii sunt încă în perioada de nepârlire, dar în curând vor avea blana bogată și lucioasă. După perioada de aclimatizare, în care sunt atent monitorizați de rangeri și medicul veterinar, urmează eliberarea în zona de resălbăticire, care le dă șansa să descopere un teritoriu nou și mozaicat, plin de păduri și pajiști. Porțile către sălbăticie se vor deschide peste câteva luni, iar zimbrii se vor alătura exemplarelor experimentate care se feresc de oameni.
Rangerii îi vor monitoriza prin semnalele GPS emise de colare, camere ascunse și mii de ore în teren pe urmele lor. Datele colectate sunt esențiale pentru a înțelege comportamentul și impactul lor asupra mediului.
„Fiecare transport reușit și fiecare naștere în sălbăticie este un succes pentru efortul depus în conservarea acestor animale vulnerabile și nu numai, fiindcă zimbrii sunt elemente-cheie pentru sănătatea unui ecosistem, precum și pentru sănătatea noastră, în plus dezvoltarea sustenabilă în zona proiectului, prin ecoturism, depinde de ei”, a spus şi Marina Drugă, manager proiect LIFE-Bison, WWF-România.
Transportul a fost posibil cu sprijinul Primăriei comunei Armeniș, Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate – Serviciul Teritorial Caraș-Severin, Gărzii Forestiere Județene Caraș-Severin, Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Reșița, și Ocolului Silvic Teregova.
Această inițiativă Rewilding Europe și WWF-România nu ar fi posibilă fără ajutorul și cooperarea acestor instituții, rezervațiilor, comunităților locale din Armeniș și Teregova, și a cofinanțării prin Programul LIFE al Uniunii Europene.
Odată răspândit pe întregul continent, zimbrul european a dispărut la începutul secolului al XX-lea, ca urmare a vânării excesive și pierderea habitatului. Începând cu anul 2014, programul de reintroducere a zimbrilor, desfășurat în prezent de către Rewilding Europe și WWF-România, este cea mai mare încercare de acest gen din Carpații Meridionali. Primele două transporturi au avut loc în 2014 și 2015 în Munții Țarcu, în vecinătatea comunei Armeniș. Transporturile s-au repetat apoi în fiecare an, în cadrul Proiectului LIFE Re-Bison, finanțat de Comisia Europeană. În 2018 au fost eliberați 23 de zimbri în sălbăticie, iar anul trecut încă 11 exemplare. Obiectivul general al Proiectului LIFE Re-Bison este stabilirea unei populații sălbatice de zimbri viabilă din punct de vedere demografic și genetic în Carpații Meridionali. Subpopulațiile vor fi conectate prin coridoare naturale, permițând migrația și schimbul genetic.
Bianca METEŞ