Get Adobe Flash player

Emil Țânta, inginerul care a mutat biserica din loc

M-am gândit să-l includ şi pe Emil în acest ciclu de articole, cu gândul la lucrarea curajoasă la care el şi echipa sa au participat în 11-12 octombrie 1986.

Până atunci, însă, să spunem că el s-a născut în 12 februarie 1957, la Arad. Cursurile primare și liceul le-a urmat la Liceul „Ioan Slavici” din municipiul de pe Mureş. După absolvirea liceului, a urmat Facultatea de Construcții din cadrul Politehnicii din Timișoara. După absolvirea celor 5 ani ai facultății, a fost repartizat la Anina, în Colonia Crivina, la Termocentrala de Șisturi Bituminoase, ca inginer constructor, unde a lucrat din anul 1982 până în 1986 (aici soții Ceaușescu visau să scoată curent din piatră seacă; o investiție de 1 miliard de dolari, cu zero rezultate). La Crivina o întâlnește pe tânăra educatoare Maria Craia, originară din Slatina-Timiș, cu care s-a căsătorit, întemeindu-şi o frumoasă familie, în care au venit curând şi două fetițe, Emi și Andra.

În anul 1986 s-a transferat la IJCM Caraș-Severin din Reșița, ca inginer constructor. În același an, în luna octombrie, a participat ca șef de echipă la translarea Bisericii „Petru Iacob” din Reșița, biserică aflată la câțiva metri de Sala Polivalentă și care îngreuna planul de sistematizare, în acea zonă urmând să se construiască mai multe blocuri de locuinţe. Mai mult, după o vizită a lui Ceaușescu în orașul de pe Bârzava, acesta a ținut o cuvântare de la balconul Cnsiliului, și a văzut biserica. După ce și-a încheiat discursul, Nicolae Ceauşescu le-a cerut autorităților să o dărâme. Conducerea de atunci a Comitetului Județean de Partid a dorit dărâmarea sau mutarea acesteia, dar, prin implicarea preoților și a oamenilor de cultură, s-a reușit salvarea ei. Construită în anul 1872 şi reprezentând un monument istoric de o valoare inestimabilă, s-a ales în cele din urmă soluţia de a o transla.

A urmat planul întocmit de Institutul de Proiectare București, coordonat de dr. ing. Eugeniu Iordăchescu, după care ing. Emil Ţânta și echipa sa au început operaţiunea de translare. Pentru aceasta, biserica a fost consolidată și sub clădire a fost realizată o platformă de beton fixată pe noua fundație, s-au construit 5 linii de cale de rulare pe o lungime de 82 m, au fost montate 30 de prese pentru susținerea bisericii și a mecanismelor de transport alcătuite din 30 de boghiuri, şi s-au montat utilaje de tragere alcătuite din trolii electrice cu reductor de viteză. Durata efectivă a deplasării a fost de aproximativ 20 de ore, cu o viteză de 2,8 m/oră, pe o șină de cale ferată, aşa cum am mai spus, de aproape 82 m. Biserica a fost mutată pe o distanță de 55 m. Odată cu mutarea bisericii pe noul amplasament, a început construirea blocurilor-turn din centrul oraşului. Cu translarea Bisericii „Petru Iacob”, Reşiţa a înregistrat o adevărată premieră tehnică.

De la IJCM, în 1988 a plecat la Arad, dar în 1989 a părăsit orașul natal de pe Mureș și a revenit în Caraș-Severin, la Caransebeș, unde s-a angajat la BRD, ca evaluator, până în anul 1991. De aici s-a transferat la Banca Agricolă, care a devenit Banca Raiffeisen, unde lucrează şi astăzi, tot evaluator.

Aş aminti, în încheiere, un episod regretabil, petrecut în luna mai a acestui an, la Palatul Cultural din Reșița, când a fost lansat volumul scris de Ion şi Doina Frigură-Iliasă, intitulat „Translația Bisericii ortodoxe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Reșița Română” (cu vechea denumire „Petru Iacob”). Printre numeroşii invitaţi și preoți prezenți, era poate cazul să fie chemaţi la eveniment și cei care au contribuit direct la acea demonstraţie de măiestrie tehnică. Să fie, oare, memoria colectivă chiar atât de scurtă?

Ștefan ISAC

Traducere