Specialiștii Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță au descoperit în urma săpăturilor preventive pentru introducerea rețelei de apă și canalizare, sistemul de apărare al Cetății Medievale a Caransebeșului.
Zidurile de apărare aveau o lățime de 3 metri, iar în fața acestuia se aflau trei rânduri succesive de palisade (întărituri făcute în scopuri militare, din trunchiuri de copaci așezate orizontal sau din pari groși înfipți în pământ), formate din stâlpi de stejar ascuțiți. Aceste palisade au fost montate în apropierea șanțului de apărare care avea o lățime de 7 metri și o adâncime de 5 metri, și nu permiteau dușmanului să pătrundă în interiorul Cetății, searată pe pagina oficială a Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș.
„Cetatea Caransebeșului este menționată în documente încă din secolul al XIII-lea, dar acest sistem de apărare descoperit în aceste zile respectă planurile arhitectului francez Vauban, asemănătoare cu Cetatea de la Timișoara și cea de la Alba Iulia.
Lucrările vor continua de-a lungul Străzii Traian Doda, unde se așteaptă noi descoperiri ale unei părți importante din construcțiile aflate în interiorul cetății. Stâlpii de stejar care constituie palisada cetății vor face parte din patrimoniul Muzeului din Caransebeș și vor constitui un domeniu de cercetare privind analiza dendrologică”, ne-a spus Diana Țîrdea, managerul muzeului caransebeșean.
Responsabilitatea științifică asupra cercetărilor arheologice la Cetatea Medievală din Caransebeș aparține dr. Siviu Oța, șeful Secției Arheologie de la Muzeul Național de Istorie a României din București, iar actualele descoperi sunt coordonate de către Iulian Leonti, arheolog în cadrul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș. (Foto: Muzeul Caransebeș)
Sonia BERGER