Joi, 24 august, managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, Adrian Ardeţ, a fost prezent la Timişoara, unde a participat la vernisajul expoziţiei dr. Snežana Jovčić Oldja, intitulată „Mozaicurile”, eveniment găzduit de Galeria „Helios”. În prezentarea făcută, directorul Parcului Arheologic Tibiscum a vorbit despre calea mozaicurilor romane.
„Străvechiul Banat, aşa cum îl definim noi astăzi, a fost cucerit de romani în anul 106 al erei noi, astfel că mai bine de 170 de ani a fost parte componentă a Imperiului roman. În decursul acestei perioade au fost edificate două oraşe – Tibiscum şi Dierna –, precum şi mai multe localităţi şi fortificaţii militare. Până la venirea romanilor, dacii nu au cunoscut tehnica mozaicurilor, pe care aceştia au preluat-o de la greci. Au fost realizate din blocuri modificate geometric, numite tesere, care au fost puse împreună pentru a constitui forme, motive şi personaje. Materialele pentru confecţionarea teserelor sunt de origine din zăcământ de piatră naturală, care, prin adăugarea cărămidei tăiate, a ţiglei şi a ceramicii, constituie nuanţe de culoare albastră, neagră, roşie, albă şi galbenă. Motivele multicolore sunt cele mai dese, deşi sunt cunoscute şi cele într-o singură culoare. Marmura şi sticla sunt periodic folosite pentru tesere, precum şi pietricelele şi metalele preţioase. Decoraţia mozaică nu a fost limitată numai pentru podea, dimpotrivă, este realizată şi pe pereţi şi pe cupole. Urmele liniilor decorative au fost aflate sub anumite mozaicuri, fie marcate pe podea, sau desenate pe suportul de mortar. Lucrarea poate fi fixată de suport sau încorporată într-un cadru de lemn. Singurele mozaicuri descoperite în Dacia romană sunt la Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi la Apulum. Sunt reprezentate de mozaicuri de podea cu motive geometrice, împodobite cu mici embleme. Schema acestei podele este de tip vestic, similar celor din Akvilea. Este foarte interesantă schema mozaicului din Apulum, unde inscripţiile latine, deasupra celor două busturi bine păstrate, rămân enigmatice, precum şi emblema centrală sub formă de cruce grecească. Rămâne ca cercetările arheologice care se vor desfăşura în viitor în Tibiscum, sau în oricare alt loc din Banat, să scoată la lumina zilei lumea magnifică a mozaicurilor vechi romane, în întreaga sa frumuseţe şi irepetabilitate. Rămâne ca, pe lângă conservarea patrimoniului roman, să se analizeze actualitatea sa şi să se urmărească influenţa sa evidentă asupra artei contemporane a mozaicurilor, care a atins apogeul în aceeaşi zonă a Banatului istoric”, a spus Adrian Ardeţ.
Managerul muzeului caransebeşean a mai vorbit şi despre însemnătatea acestei arte arhaice, ca esenţă şi bază pentru dezvoltarea unor mozaicuri moderne, cum este cazul celor create de dr. Snežana Jovčić Oldja, care conceptual, tematic şi tehnologic ingenios corespund cu idolii lor, dar le şi completează prin poetica personală şi sensibilitatea autoarei. „Portretele, motivele florale şi zoomorfe ale mozaicurilor realizate de Snežana descoperă noi ecouri şi reflexii ale unei mari game de abordare picturale ale mozaicurilor din Epoca romană. Prin abilităţile tehnice superioare neobişnuite ale autoarei în prelucrarea şi sortarea teserurilor de mozaic din piatră naturală, printr-o gradaţie rafinată de tonuri, modelarea fină a personajelor şi materializării suprafeţelor, sunt atinse abilităţile pe care rar le-am mai întâlnit în arta contemporană a mozaicurilor”, a mai spus Adrian Ardeţ cu prilejul vernisajului expoziţiei „Mozaicurile”.
Dr. Snežana Jovčić Oldja s-a născut în anul 1967, la Iabuca (Pancevo, Serbia). A terminat Facultatea de Arte Plastice din Belgrad în anul 1991, Secţia Pictură. Şi-a luat doctoratul în anul 2015, prin teza „De la portretul mozaic, până la icoană”. Este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din Serbia, din 1993. Angajată la Facultatea de Arte Plastice din Belgrad, ca profesor universitar de pictură murală – mozaic.
De-a lungul anilor a obţinut premii importante, a participat la numeroase expoziţii individuale şi colective şi a realizat un număr mare de mozaicuri sacrale şi decorative, care se găsesc în biserici, instituţii şi colecţii private din Serbia, Muntenegru, Anglia, Rusia, SUA şi Australia.
Bianca METEŞ
Foto: BANATUL AZI