Joi, 16 noiembrie, Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei municipiului a găzduit lansarea cărţii „Oraşul Caransebeş între anii 1948-1968. File de monografie”, cea de a patra din seria pe care Constantin Brătescu a dedicat-o istoriei acestor locuri, volumul văzând lumina tiparului anul acesta, la Editura Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.
La manifestare au participat reprezentanţi ai administraţiei locale, ai Episcopiei Caransebeşului, oameni de cultură, cadre didactice, prieteni, precum şi foşti colegi ai autorului.
În calitatea sa de amfitrion, Ioan Cojocariu a vorbit despre activitatea publicistică a lui Constantin Brătescu. „Perioada la care se referă volumul acesta al patrulea al cronicii e poate cea mai necinstită pentru locuitorii acestei zone, pentru că oamenii au fost dezrădăcinaţi, au fost scoşi din traiul lor liniştit, fiecare cunoscându-se cu fiecare, întrajutorându-se… Ca să scrie toate acestea, autorul a trebuit să se aplece asupra documentelor, destinul făcând ca el să gospodărească arhivele judeţului Caraş-Severin, astfel având posibilitatea să studieze actele care îl interesau. Iar cei care vor citi această monografie vor putea să vadă cu câtă migală a gestionat Constantin Brătescu toate acele informaţii care cuprindeau date referitoare la recensăminte, averi, modul de organizare a noilor gospodării, iar împătimiţii de statistici vor fi pe deplin satisfăcuţi, fiindcă lucrarea conţine foarte multe cifre. Este, repet, vorba despre o perioadă de mari frământări politice, fiindcă ea cuprinde anii de după plecarea regelui şi instalarea aşa-zisei puteri populare, instaurată prin forţă, când trupele sovietice voiau să-şi impună politica bunului-plac, de sovietizare cu orice preţ a oricărei ramuri economice, sociale şi politice”, a mai spus Ioan Cojocariu.
Primarul Felix Borcean i-a recomandat autorului să lucreze în continuare, în viitoarea carte putând să surprindă aspecte legate de acest oraş, felicitându-l totodată pe Constantin Brătescu pentru modul prolific în care prezintă Caransebeşul. „Cred, de asemenea, că sunteţi cel mai în măsură să surprindeţi şi etapa următoare, de până la Revoluţie, chiar ar fi o etapă interesantă, şi de asemenea propuneam, mai în glumă, mai în serios, unui colectiv de oameni, nu neapărat scriitori de profesie, nici măcar cercetători, să realizeze o istorie recentă, o istorie postrevoluţionară a Caransebeşului. Deocamdată aşteptăm următorul volum şi, cu siguranţă, vom fi alături de dv., aşa cum am făcut-o şi în acest demers”, a mai spus edilul municipiului.
Despre autor a vorbit şi Diana Ţîrdea, managerul interimar al Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, ea prezentând, pe scurt, date din biografia istoricului şi cercetătorului Constantin Brătescu, precum şi distincţiile obţinute de acesta în cei 50 de ani de activitate. „A desfăşurat o muncă importantă, autorul fiind un om care îşi lasă amprenta asupra a tot ceea ce înseamnă Caransebeş. De-a lungul carierei sale s-a dovedit a fi un colaborator constant al muzeului, atât prin participarea, de-a lungul anilor, la Simpozionul Internaţional «Constantin Daicoviciu», în cadrul căruia a şi lansat multe din scrierile sale, cât şi prin faptul că a fost prezent în paginile revistei de specialitate a instituţiei muzeale, «Tibiscum», oferindu-ne totodată, sprijinul, ori de câte ori am avut nevoie, atât ca instituţie, cât şi colegial, şi sperăm că vom avea parte de un nou volum din seria monografică, unul care să ne ducă cel puţin până în 1989”.
Casian Ruşeţ, consilier cultural al Episcopiei Caransebeşului, a descoperit, în acest volum, faptul că autorul poate fi fermecător prin firul narativ, ceea ce, pentru un istoric, aşa cum este Constantin Brătescu, este foarte greu. „În subsolurile paginilor veţi vedea că majoritatea notelor de acolo sunt documente. Este foarte greu să publici documentele, să le interpretezi ca istoric şi să faci un fir narativ care să devină fermecător pentru cel care citeşte. Eu am descoperit în felul în care scrie Constantin Brătescu nu doar istoricul, ci şi dascălul, profesorul de limba română, pedagogul prin excelenţă care ştie să facă o carte istorică, cu multe date, fermecătoare”, a adăugat Casian Ruşeţ.
Referindu-se la câteva pasaje din Cuvântul către cititori, cu care Constantin Brătescu îşi deschide cartea, PS Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, a vorbit despre faptul că, într-adevăr, rolul Caransebeşului în viaţa politică, socială, artistică şi cultural-ştiinţifică din Banat a fost important, dar neglijat în anumite conjuncturi şi perioade. „Iată, însă, că autorul ne descoperă oraşul Caransebeş şi în această perioadă destul de întunecată, atât pentru ţara noastră, cât şi pentru oraşul în care trăim. Domnul profesor Constantin Brătescu pune în faţa tuturor un volum care, într-adevăr, cu obiectivitate, ne descrie viaţa oraşului Caransebeş sub toate aspectele ei. Avem, aici, capitole întregi dedicate culturii, artei şi presei, învăţământului sau vieţii economice. Este, deci, o carte completă şi complexă, dar o carte care ne îndeamnă pe toţi la o lectură tihnită”, a mai spus PS Lucian Mic.
Despre autor au mai vorbit prof. Simona Creţu, din Craiova, şi prof. Titus Dragomir, acum pensionar.
În discursul său, Constantin Brătescu le-a răspuns celor care l-au îndemnat să continue seria monografiilor, dar acest lucru este legat de o serie de dificultăţi, una dintre acestea constând în faptul că nu are acces la toate documentele, deoarece arhivele nu se deschid pentru această perioadă, considerată foarte delicată. În plus, a mai spus autorul, arhivele multor unităţi economice din oraş au fost distruse, altele, ale unor instituţii, au fost arse la Revoluţie, iar el nu poate să facă „folclor istoric”. „Mulţumesc tuturor pentru prezenţă, semn bun că apetitul pentru istorie este încă viu printre noi. Precum se va constata după lectură, aceasta este oglinda adevărului din acea perioadă de transformări, deziluzii şi noi încercări. De aceea, demersul nostru se va opri, pe această temă, deocamdată aici, lăsând calea adevărului să se sedimenteze, pentru ca să devină istorie”, a mai spus Constantin Brătescu.
În încheiere, autorul a dat autografe, iar, odată ieşiţi din „Aula 1 Decembrie 1918”, participanţii la eveniment au asistat, în faţa Primăriei, la un concert oferit de corurile reunite ale Bisericilor baptiste Ghetsimani şi Sfânta Treime din Caransebeş.
Adrian CRÂNGANU
