„Aurul verde”, luat la… bani mărunţi


La sfârşitul lunii octombrie, în Sala de şedinţe a Palatului administrativ din Reşiţa a avut loc Colegiul Prefectural, ocazie cu care a fost făcută o analiză a activităţii de control silvic şi a evoluţiei acţiunilor contravenţionale şi infracţionale în judeţul nostru, în cursul acestui an.

Inspecţia Silvică şi de Vânătoare Caraş-Severin aparţine de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara şi se află în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. Inspecţia îşi desfăşoară activitatea cu un număr de 14 inspectori, dintre care 3 cu activitate de implementare şi 11 cu activitate de control în aplicarea regimului silvic.

Conform documentului, în Caraş-Severin pădurile ocupă o suprafaţă de 414.000 ha şi reprezintă 52,6% din suprafaţa judeţului, media pe ţară fiind de 26%.

Din totalul fondului forestier, 342.000 ha, respectiv 83%, reprezintă fondul forestier proprietate a Statului şi este administrat de către Direcţia Silvică Caraş-Severin şi Ocolul Silvic Experimental Caransebeş, 46.100 ha reprezintă păduri proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv 11% din total, 12.800 ha reprezintă păduri proprietate a persoanelor juridice (Composesoratul), ceea ce înseamnă 3% din total, iar 13.400 ha, respectiv 4%, reprezintă păduri proprietate a unui număr de 12.982 de persoane fizice.

Până la finele lunii septembrie a acestui an, s-au efectuat controale de fond în pădurile proprietate a Statului, proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi în cele proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, prin care s-a urmărit respectarea regimului silvic şi identificarea arborilor tăiaţi ilegal.

Astfel, volumul arborilor tăiaţi ilegal a crescut cu 10.232 mc, ceea ce reprezintă o creştere de 265 % faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă, implicit, şi creşterea valorică a pagubelor. Volumul arborilor tăiaţi ilegal şi valoarea acestora au crescut faţă de anul anterior la pădurile private neadministrate, un caz cu totul aparte înregistrându-se pe raza Ocolului Silvic Păltiniş, unde o pădure privată a fost administrată pe o perioadă de doi ani, după care s-a reziliat contractul pentru neplata serviciilor silvice şi a urmat o perioadă în care pădurea nu a fost păzită, producându-se o pagubă de aproximativ 9.500 mc, documentele fiind înaintate la Parchet, pentru cercetări.

La Direcţia Silvică Caraş-Severin, s-a constatat o scădere a tăierilor ilegale în fondul forestier de Stat, aceasta datorându-se în mare parte intensificării controalelor în cantoanele silvice care sunt expuse, mai ales în cele din apropierea localităţilor.

O parte din volumul arborilor tăiaţi ilegal se regăseşte şi în pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale care nu au contracte de servicii silvice de pază sau administrare cu structuri silvice autorizate, ocoale silvice private sau de Stat.

De asemenea, în analiză se mai arată că aproape 97% din volumul arborilor tăiaţi ilegal se găsesc în pădurile private neadministrate, soluţia scăderii acestui fenomen fiind creşterea suprafeţelor aflate în administrare.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2013, se constată o creştere a numărului de contravenţii cu 139% şi, implicit, o creştere a valorii amenzilor aplicate pentru tăieri ilegale de arbori de 251%. Acest lucru se datorează faptului ca majoritatea contravenţiilor au fost aplicate persoanelor fizice care au tăiat arbori din suprafeţele de pădure pe care le deţin, dar şi societăţilor comerciale care exploatează masă lemnoasă şi au taiat arbori nedestinaţi procesului de exploatare.

Numărul infracţiunilor constatate a crescut cu 2%. Volumul arborilor tăiaţi ilegal, constatat în urma infracţiunilor, a crescut cu 244%, iar valoric cu 454%, de unde rezultă că arborii tăiaţi ilegal au fost de valoare economică foarte mare.

În ceea ce priveşte numărul de controale efectuate la circulaţia materialului lemnos, prelucrarea, depozitarea şi comerţul cu material lemnos, la nivel de judeţ acesta a crescut cu 34% faţă de 2013, valoarea amenzilor aplicate comparativ cu aceeaşi perioadă scăzând cu 29%.

Principalele nereguli pentru care au fost aplicate sancţiunile sunt: depozitarea de materiale lemnoase fără documente de provenienţă; transportul de materiale lemnoase cu avize de însoţire necompletate corespunzător; neasigurarea pazei pădurii de către proprietari, persoane fizice şi juridice, prin structuri silvice autorizate; tăieri de arbori nemarcaţi, de către persoane fizice şi juridice, în pădurile private deţinute, neadministrate; tăieri de arbori nemarcaţi şi nedestinaţi procesului de exploatare forestieră; neutilizarea, lipsa raportării şi a operării datelor în Sistemul informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL; nereprimirea în termen a suprafeţelor aprobate legal şi scoase temporar din fondul forestier proprietate publică a Statului.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2013, la nivel de judeţ, per total controale, se constată o creştere a fenomenelor contravenţionale cu 21%, iar în cadrul fenomenelor infracţionale se constată o uşoară creştere de 2%.

Referitor la verificarea modului de administrare şi pază a pădurilor, de către proprietarii acestora, în prezent sunt încheiate cu structurile silvice autorizate un număr de 427 de contracte, pe o suprafaţă de 56.406 ha de pădure, respectiv proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale, a persoanelor fizice şi juridice. Prin urmare, 81% din totalul suprafeţei deţinute de acestea este administrată în regim silvic de către structurile silvice autorizate, sau sub contract de pază şi prestări servicii silvice.

Pentru diferenţa de suprafaţă, în prezent se derulează acţiuni în baza protocolului încheiat cu IPJ Caraş-Severin, în vederea consilierii şi determinării proprietarilor de păduri să respecte prevederile Legii 46/2008 – Codul Silvic.

În primele trei trimestre ale anului 2014 au fost întocmite 44 de procese-verbale de contravenţie, în cuantum de 69.000 de lei, proprietarilor de păduri persoane fizice şi juridice care nu au încheiat contracte de administrare/prestări servicii cu o structură silvică autorizată, deşi aceştia au fost consiliaţi şi somaţi în acest sens.

În privinţa respectării prevederilor H.G. 996/2008, privind utilizarea Sistemului Informaţional SUMAL AGENT şi SUMAL OCOL, precum şi a modului de operare şi transmitere a acestor date, s-a constatat că operarea tuturor datelor tehnice de raportat s-a dovedit a fi de eficienţă maximă, datorită faptului că programul, în urma înregistrărilor, efectuează toate operaţiunile necesare situaţiilor de evidenţă tehnică. Acest program este insoţit de o serie de date stocate în server, date ce pot fi verificate de către orice instituţie de control abilitată în condiţiile legii, simplificând foarte mult operaţiunile de verificare.

Referitor la respectarea prevederilor H.G. 470/2010, pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase şi a spaţiilor de depozitare şi prelucrare a materialelor lemnoase, respectiv aplicarea unor măsuri ale Regulamentului (U.E.) Nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, se arată că acest act normativ obligă atât operatorii economici, cât şi Ocoalele silvice, indiferent de forma de organizare, să utilizeze aplicaţia denumită WOOD TRACKING – aplicaţie care generează coduri online şi ofline, aceste coduri fiind verificate de către personalul abilitat pentru control silvic, putându-se practic determina exact trasabilitatea lemnului pe tot parcursul mişcării acestuia şi, mai mult, se poate identifica mijlocul de transport prin coordonatele geografice, în orice moment.

Până în prezent, 95% dintre operatorii economici activi care desfăşoară activităţi cu material lemnos au obţinut conturile de utilizatori necesare utilizării acestei aplicaţii şi totodată documentele de însoţire necesare, pe categorii de materiale lemnoase.

Personalul din cadrul I.S.V. Caraş-Severin monitorizează permanent desfăşurarea activităţilor prin folosirea acestei aplicaţii, şi, în acelaşi timp, consiliază utilizatorii acestei aplicaţii, după caz, având în vedere că implementarea aplicaţiei este în derulare şi nu toţi utilizatorii au pregătire în acest sens.

Bianca METEŞ