Administraţia caransebeşeană vrea să pună aeroportul pe picioare


Situaţia mai mult decât delicată în care se găseşte Aeroportul Caransebeş, pe care noi am prezentat-o cu lux de amănunte, urmărind toate etapele conflictului dintre SC Aeroportul SA, firmă care deţine în concesiune toate activele obiectivului, prin preluarea lor de la Consiliul Judeţean ori având propriile mijloace fixe aici, şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin, instituţie care revendică anumite restanţe la plata redevenţelor, aşadar această stare conflictuală, care pare departe de a-şi găsi rezolvarea, a determinat administraţia locală a municipiului să intervină în derularea evenimentelor.

Până la urmă, dezvoltarea activităţii pe Aeroportul Caransebeş, demararea unor investiţii în municipiu şi, în mod esenţial, reluarea activităţii aeroportuare aici sunt, toate, în interesul oraşului, dincolo de faptul că acesta va fi un pol economic de dezvoltare pentru judeţul Caraş-Severin. În acest context, respectiv litigiul existent între SCAeroportul SA şi Consiliul Judeţean, am avut o serie de discuţii cu patronatul societăţii şi cu conducerea forului judeţean, iar în şedinţa extraordinară din data de 28 decembrie a Consiliului Local Caransebeş s-a înregistrat o ofertă fermă din partea SC Aeroportul SA pentru a prelua o parte a activelor acestui obiectiv, respectiv aerogara, turnul de control şi altele strict necesare desfăşurării activităţii aeroportuare, investiţiile aferente – gardul împrejmuitor şi altele făcute de concesionar în acel spaţiu. Dacă noi, Consiliul Local Caransebeş, am prelua aceste investiţii, evaluate în mod corect de specialişti în domeniu neutri, autorizaţi, serviciu de evaluare făcut prin achiziţie publică, cu acceptul tuturor părţilor, aşadar, în acest context, dacă şi Consiliul Judeţean are deschiderea de a porni activitatea pe Aeroportul Caransebeş şi a închide şi un litigiu care ar putea dura mulţi ani în instanţă, hotărând să transfere către Caransebeş tot ceea ce ţine de inventarul şi patrimoniul Consiliului Judeţean – mă refer la fosta Unitate militară de aviaţie, la hangarele de pe aeroport, la celelalte obiective şi mijloace pe care le are acolo, inclusiv pista şi terenul aferent, de siguranţă aeroportuară –, atunci noi, municipalitatea, am fi în situaţia fericită în care să putem administra şi activele preluate de la Aeroportul Caransebeş, şi pe cele preluate de la Consiliul Judeţean, astfel încât, printr-un întreg patrimonial, să putem decide mai departe perspectivele şi ce putem întreprinde pentru ca aici să fie demarate investiții, iar aeroportul să fie redeschis. Acest lucru ar aduce beneficii oraşului, prin crearea de noi locuri de muncă, prin plata impozitelor la bugetul local şi, evident, prin alocarea sumelor din cotele defalcate din impozitul pe venit și din sumele cu TVA”, ne-a informat primarul Marcel Vela.

Aşa cum spunea edilul municipiului, în şedinţa extraordinară din data de 28 decembrie, consilierii locali au fost de acord cu demararea procedurilor privind analizarea, în cunoştinţă de cauză, a tuturor avantajelor şi dezavantajelor, variantele urmând să fie propuse spre analiză Consiliului Judeţean.

În situaţia fericită în care toate părţile s-ar înţelege pentru a găsi soluţiile legale şi reciproc avantajoase, cred că Aeroportul Caransebeş ar avea o şansă ca, în viitorul apropiat, să devină un pol economic important în Banatul de Munte şi o soluţie pentru a dezvolta, pe orizontală, şi alte servicii adiacente, cum ar fi turismul în zona Muntele Mic – Ţarcu, în zona Munţilor Semenic ori Băile Herculane. De asemenea, am putea valorifica, prin aviaţie de agrement, zona Cazanelor Dunării, şi am pune în valoare întreg patrimoniul turistic pe care judeţul Caraş-Severin şi Banatul de Munte îl deţin”, a mai spus Marcel Vela.

Primarul Caransebeşului a ţinut să mai precizeze că, în cazul în care nu se va ajunge la un consens între părţi, va urma, cel mai probabil, un litigiu care se va întinde pe o perioadă de câţiva ani între Consiliul Judeţean şi concesionar, ceea ce nu ar fi deloc în avantajul municipiului de pe malurile Timişului şi Sebeşului.

Bogdan NAUM