Get Adobe Flash player

29 Iulie, o zi cât o ţară

Vizualizari: 125

Deșteaptă-te, române!”  este Imnul național al României, începând cu 1990, iar ca urmare a unei hotărâri a Senatului României din 18 mai 1998, ziua de 29 iulie a fost declarată Ziua Imnului Naţional. Pentru o vreme, a fost, de asemenea, Imn național al Republicii Democratice Moldovenești (19171918) și al Republicii Moldova (19911994).

Poezia „Răsunet (în manuscris „Unu răsunetu”) a fost publicată în numărul 25, din 21 iunie 1848, al revistei „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, avându-l ca autor pe Andrei Mureșanu. Se presupune că este un ecou, un răspuns, o replică la poezia „Către români” a lui Vasile Alecsandri, publicată în numărul 21, din 24 mai 1848, al aceleiași reviste.

Cu privire la autorul real al partiturii muzicale există mai multe ipoteze. Una dintre ele îl consideră ca autor tot pe Andrei Mureșanu, care a realizat o variantă în măsura de 6/8, cântată mai mult în Ardeal. În numărul 10 din 1894 al revistei „Musa Română“ este făcută mențiunea: „Autorul poeziei, cât și al melodiei Imnului «Deșteaptă-te, române!» este Andrei Mureșanu. Armonizată a fost însă de un muzicant boem, la dorința autorului, și s-a publicat într-un caiet intitulat «Flori române», împreună cu alte jocuri naționale pe la anul 1860. Melodia originală se vede în «Musa Română», anul 1888, numărul 2, la începutul Putpuriului românesc. Dumitru Georgescu Kiriac a transformat melodia lui Mureșanu într-o variantă mai energică și mai ritmată, în măsură de 4/4, care a circulat în Regat”.

O altă ipoteză îl menționează ca autor pe Gheorghe Ucenescu, elev și colaborator al lui Anton Pann, care a fost rugat de Mureșanu, la o petrecere de Cireșe, în curtea bisericii, să cânte câteva melodii printre care și „Din sânul Maicii mele“, pentru a găsi o idee de imn. În acest fel, deși avea 14 ani la acea vreme și abia studia muzica bisericească, Ucenescu s-a considerat „autorul moral” al melodiei.

Anton Pann este considerat oficial autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea deja o largă circulație în epocă. El nu a făcut decît să culeagă muzica.

Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el. A fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în care a fost implicată România, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independență (18771878), sau Primul și Al Doilea Război Mondial. Mai ales în timpul crizei de după lovitura de stat de la 23 august 1944, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți și difuzat pe toate stațiile radio.

În ziua revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la Uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei nemaiștiind versurile. Cu toate acestea, melodia a continuat fără întrerupere.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul Revoluţiei române, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca Imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără șovăială, sub formidabila presiune a manifestanților și înlocuind vechiul imn „Trei culori”.

Timp de câțiva ani „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul național al Republicii Moldova, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, Fanfara Batalionului 2 Pionieri din București, reunită cu Fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, Corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.

Titlul „Deșteaptă-te, române!” este în același timp social și național; social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă; național, deoarece alătură această deșteptare tradiției istorice. Imnul conține sublimul „acum ori niciodată”, prezent și în alte imnuri naționale, de la „Paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon și Salamina, până la „Marseilleza” Revoluției franceze.

Mădălina DOMAN