Get Adobe Flash player

Un om, un nume: Liliana Ionaşcu, un autentic creator contemporan de artă populară

Liliana Ionaşcu s-a născut în data de 18 aprilie 1968, la Marghita, judeţul  Bihor, într-o  familie modestă, dar  în casa căreia lucrul de mână şi războiul de ţesut existau și făceau parte din activitațile zilnice, mai ales în perioada rece a anului. Clasele I-IV le urmează la Marghita, apoi învaţă la Reşiţa, unde s-a mutat cu familia, deoarece aici se găsea de lucru mai uşor. Urmează  și termină școala  generală la Reșița, ca și liceul  industrial.

Face parte dintr-o familie cu patru copii – doua fete şi doi băieți, ea fiind cea mai mică.  Începe activitatea de croitorie-broderie în 2003, ca o pasiune, având o mare atracție pentru arta lucrului manual şi croitoriei în general, ele devenind ulterior un mod de existenţă și  o sursă de venit.  În perioada 2008-2010 urmează și absolvă cursurile Școlii Populare de Artă și Meserii „Ion Românu” din Reșița,  cu sprijinul Marianei Dănescu, lui Pavel Panduru, Adei Cruceanu, Gheorghe Țunea şi Georgetei Szleacsan.

Liliana Ionaşcu este o autodidactă. A umblat şi adunat o impresionantă bibliotecă de cataloage şi cărţi despre portul popular din toate zonele țării, unele costume având o vechime de peste 100 de ani.

Liliana Ionașcu este un autentic creator de artă populară, fiind specializată în țesături, cusături, ornamente, broderie, dantelă, cusături de cruci, bumbi și altele, specifice Banatului de Munte. Acest rol de păstrător al minunatelor costume populare, al tradiției neîntrerupte de secole, Liliana Ionașcu îl îndeplinește cu succes în ultimul deceniu. Inspirată de ,,modelele” tradiționale, caracteristice tuturor celor șapte subzone etnofolclorice ale Caraș-Severinului, Liliana Ionașcu aduce în contemporaneitate dimensiunile distincte ale portului popular (de la croi la ornamentică), ale cusăturilor utilitare și de podoabă din casa tradițională (ștergare, măsaie etc.) și reface, astfel, universul casnic dinamic al spațiului bănățean. Produsul creației Lilianei Ionașcu aparține, ca atare, industriilor țărănești revigorate prin școlile populare de artă, prin atelierele de creație locale, fiind apreciat de autoritățile din domeniul culturii sub aspectul autenticității și al importanței în păstrarea identității comunităților locale.

Doamna Lili, cum îi spun prietenii și cei apropiați, s-a specializat în realizarea țesăturilor de orice tip, de la costume populare la ștergare, trăistuțe, etc., aparținând domeniului distinct al minorităților naționale conlocuitoare din Banatul Montan, de etnie germană, sârbă, maghiară sau rromă. Până în prezent a realizat costume populare pentru persoane fizice iubitoare ale portului și costumului popular din diverse zone ale Banatului și ale țării, dar și pentru ansambluri artistice profesioniste și de amatori din diverse zone şi de diferite etnii, cum ar fi Banatul” din Timişoara, Doina Banatului” din Caransebeș, Semenicul” şi Datina” din Reșița, Datina” – Augsburg, Germania, Crişana” – Oradea, pentru cele de la Berzasca, Timișoara, Eșelnița – Mehedinți, Cenad, Marginea, Tomești, Curtea, Fârdea, Barna, Nădrag, Ohaba, Bethausen, Buziaș, Recaș, Liebling, Banloc, Giera, Lenauheim, Comloșul Mare, Săvârșin, Dubașii, Șagu, Pereg, Birchiș, Bolvașnița, Slatina-Timiș, Teregova, Domașnea, Cornereva, Lăpușnicel, Brebu, Oravița, Ciclova, Berliște, Răcășdia, Bocșa, Măureni, Vermeș, Fârliug, Ramna, Berzovia.

De asemenea, a „îmbrăcat” şi soliști vocali și instrumentiști – Nicu Novac, Nicoleta Voica, Ionică Ivan, Simion Moise, Stana Milu, Dumitru Stoicănescu, Cristi Ianoșiga, Ionela Bădălan, Doriana Talpeș, Ramona, Petrică și Giorgiana Vița, Ștefan Isac, Isabela-Karina Isac, Anto-Sebastian Puiu, Frații Miloș, Gabi Zaharia, Titian Puichiță etc.

Date fiind cele menționate mai sus, Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național a județului Caraș-Severin, în calitate de reprezentant al Ministerului Culturii și Patrimoniului Național în teritoriu, apreciază, la rândul său, în temeiul prevederilor legale privind patrimoniul mobil și, deopotrivă, patrimoniul creativității umane diversificate, că activitatea doamnei Liliana Ionașcu se încadrează categoriei de industrie creativă”, redefinite de ministrul Kelemen Hunor: ,,Industriile creative, adică acele sectoare ale creației și dezvoltării tehnologice care generează profit și care gândesc cultura ca un motor al dezvoltării regionale și naționale, au contribuit anual, în medie, cu 5,5% la PIB-ul României înainte de criză”, subliniind că acest sector merită o mai mare atenție din partea guvernului, a întregii administrații centrale, dar și a celei locale.

Experiența profesională, experiența participării la târguri și prezentări de artă și meșteșuguri tradiționale, abilitățile individuale manifestate în respectul pentru parametrii originali ai creației în domeniul cusăturilor, țesăturilor și costumului popular, dublate de creativitatea individuală și viziunea armonioasă asupra bunurilor culturii etnofolclorice, o recomandă pe Liliana Ionașcu drept un autentic creator contemporan de artă populară.

Ștefan ISAC

Traducere