Get Adobe Flash player

„Un bogătaş într-ale Culturii” – Velişcu Boldea

Zilele de 20-21 februarie au fost dedicate celei de a VII-a ediţii a Festivalului Folcloric „Velişcu Boldea”. Joi, de la ora 17, la Casa de Cultură din Bocşa a avut loc un spectacol folcloric la care au participat Ansamblurile „Semenicul”, al CJCPCT Caraş-Severin, conducerea muzicală Petrică Viţa şi coregrafia Nistor Ghimboaşă, Fanfara de copii din Bănia, a Şcolii Populare de Arte şi Meserii „Ion Românu” Reşiţa, condusă de Ion Albu, „Hora Caraşului”, al Casei de Cultură Oraviţa, instructor Sorin Chişărău, „Cununiţa”, al Casei Culturale Bănia, instructor Nicolae Borozan, „Bârzava”, al Primăriei Reşiţa, instructor Maria Aghescu, „Bocşana”, al Casei de Cultură Bocşa, instructori Octavian Peptenar şi Ilie Ciurcia, şi „Datina”, al Sindicatului din învăţământ Reşiţa, instructori Ica Laţcu şi Ioan Ghiaur. Spectacolul a fost prezentat de însăşi gazda evenimentului, directorul Casei de Cultură din Bocşa, Dan Liuţ, realizator de emisiuni folclorice la Banat TV.

A doua zi, 21 februarie, a avut loc partea ştiinţifică a manifestării. De la ora 11, la sediul CJCPCT Caraş-Severin şi al Şcolii Populare de Arte şi Meserii „Ion Românu” Reşiţa, s-a desfăşurat simpozionul intitulat „Întâmplări şi amintiri cu Velişcu Boldea”, la care au participat personalităţi din domeniul culturii şi apropiaţi ai celui omagiat. Toţi cei care au luat cuvântul au depănat amintiri legate de cel care a fost Velişcu Boldea. Despre moartea lui Velişcu Boldea, directorul Gheorghe Ţunea a auzit pe când era la Herculane, la cursul coregrafilor din judeţ. Tot el a explicat că acest festival are loc în fiecare an, în altă localitate, tocmai pentru faptul că, fiind directorul CJCPCT Caraş-Severin, Velişcu Boldea a colaborat şi ajutat toate localităţile judeţului în buna desfăşurare a activităţilor artistice.

Din cuvântul prof. Mariana Dănescu a reieşit ajutorul dat de Velişcu Boldea Şcolii Populare de Artă, într-o perioadă destul de grea, datorită lui şcoala reuşind să supravieţuiască. Directoarea Şcolii a mai spus că este mândră că a lucrat cu Velişcu Boldea, de la care a învăţat foarte multe lucruri.

Următorul moment a constat în citirea unei scrisori trimise cu acest prilej de Emil Mateiaş, care în această perioadă se află în Germania. „De Velişcu Boldea te leagă nu doar amintiri de respect şi prietenie, dar şi certitudinea că ai cunoscut şi colaborat cu un om pentru care folclorul de la poalele Muntelui Semenic a însemnat mult mai mult decât doar îndeplinirea misiunii sale de conducător al Centrului de Creaţie Judeţean. A fost omul care a înţeles că România anilor 1970 şi 1980 nu poate fi mai bine reprezentată în lume, decât însoţită de cascada dansurilor noastre populare. Indiferent dacă la Nisa, Edinburg, Roma şi nu numai, prin dăruirea şi priceperea cu care Velişcu Boldea a coordonat Ansamblul «Semenicul», s-a reuşit să se transmită un mesaj de lumină şi bucurie din partea ţării noastre. Dar ce mă leagă pe mine în mod deosebit de acest OM, este faptul că a fost un promotor şi încurajator concret al filmului de amatori din judeţ. A înfiinţat chiar un cineclub la Casa Creaţiei şi astfel sunt încă vii multe din activităţile etno-folclorice din acea perioadă”.

Veturia Calagiu (fostă Julia), colegă cu omagiatul în perioada 1972-1979, a spus că Velişcu Boldea nu a permis greşeli din partea lor, a fost un om responsabil, un om care se cunoştea foarte bine ca individ, ştia foarte bine cine este ceea ce dorea de la dânsul. Era un om bogat în ale Culturii şi, ca orice om bogat, voia să strălucească şi să dăruiască din înţelepciunea dânsului şi celorlalţi. Cecilia Petrica, fost contabil-şef al instituţiei, s-a arătat mândră că nu a fost uitată şi a fost invitată la această manifestare, povestind cum a ajuns de la Făget la Reşiţa, la Casa Creaţiei, şi cum, fiind soţie de preot, a întâmpinat multe probleme, dar Velişcu Boldea, directorul acestei instituţii, a avut curaj şi a făcut în aşa fel încât ea să rămână la Casa Creaţiei, chiar şi după ce s-a transferat la Comitetul de Artă şi Cultură.

A mai vorbit prof. Horaţiu Vornica, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor Reşiţa, care a mărturisit că între instituţia pe care a condus-o şi Casa Creaţiei, la care director era Velişcu Boldea, deşi erau instituţii diferite, a existat o excelentă colaborare în desfăşurarea actului artistic. Prof. Pavel Panduru, din Prigor, a vorbit despre colaborarea pe care a avut-o cu Velişcu Boldea, despre exigenţa arătată de acesta în ceea ce priveşte ţinuta şi modul cum se îmbrăcau artiştii, şi despre faptul că nu admitea niciun compromis în privinţa autenticităţii costumelor şi cântecelor.

Prof. univ. dr. Dumitru Jompan, care nu a putut participa la simpozion, a trimis o scrisoare în care a vorbit despre relaţiile pe care le-au avut, el, personal, dar şi Corul din Marga, cu Velişcu Boldea, aceasta fiind citită de Angelica Herac-Stanciu, redactor-şef al revistei „Nedeia”, editată de CJPCPCT Caraş-Severin.

Intervenţii despre colaborarea cu Velişcu Boldea au avut-o şi prof. Dana Antoneta Bălănescu, prof. Octavian Peptenar şi subsemnatul. La această manifestare ştiinţifică au mai participat, printre alţii, prof. univ. dr. Vasile Mircea Zaberca, dr. Adrian Ardeţ, directorul Muzeului caransebeşean, prof. Clara Constantin, Avram Boţa, Florica Franţ, Dumitru Dragomir, Simion Dragalina, P.O. Petru Berbentea, P.O. Vasile Petrica, Ion Albu, Traian Barbu şi Doina Boldea, soţia celui omagiat. Au fost înmânate Diplome de participare la acest simpozion tuturor celor prezenţi, care au şi participat la un parastas în memoria lui Velişcu Boldea, oficiat de P.O. Petru Berbentea.

Organizatori au fost Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, şi Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ion Românu” Reşiţa.

Ştefan ISAC

 

Traducere