Get Adobe Flash player

Pe urmele ,,Doinei Banatului” şi ale slujitorilor ei

O doinitoare de excepţie din generaţia tânără:

Daniela Văcărescu

În cadrul rubricii ,,Pe urmele Doinei Banatului şi ale slujitorilor ei”, în ediţia de astăzi vă prezentăm o interpretă de muzică populară din noul val. Născută în 1966, Daniela Văcărescu a crescut şi trăieşte într-o zonă unde folclorul bănăţean de munte este la el acasă. În 1987 a fost selecţionată în Ansamblul de cântece şi dansuri al Casei de Cultură din Caransebeş, iar în 1997, când s-a reînfiinţat ,,Doina Banatului”, s-a angajat la această orchestră, unde o găsim şi azi. Primele înregistrări le-a făcut în anul 2002, la Studioul ,,Otilia”. (Ş. Isac)

Daniela Văcărescu s-a născut la 5 aprilie 1966, în satul Petroşniţa, comuna Bucoşniţa. De mică a îndrăgit muzica populară, fiind şi o bună dansatoare, evoluând la început pe scena Căminului Cultural din Petroşniţa, iar mai târziu în formaţia de dansuri populare a Liceului Industrial Nr.1 din Caransebeş, unde l-a avut ca instructor pe inimosul prof. Filaret Cristescu. Daniela s-a născut, a crescut şi trăieşte într-o zonă unde folclorul bănăţean de munte este la el acasă. De aici, fostul dirijor Nicolae Perescu a recrutat mulţi muzicanţi atunci când s-a înfiinţat Orchestra ,,Lazăr Cernescu” (,,Doina Banatului”). De aici s-a desprins un mare interpret, vocal şi instrumentist, Toma Gau. Daniela a moştenit calităţile vocale de la tatăl său, care este cântăreţ şi cantor la Biserica Ortodoxă din Petroşniţa, ea însăşi fiind o talentată cântăreaţă de strană, fapt ce a determinat-o să urmeze Universitatea ,,Eftimie Murgu”, Secţia Teologie. Este membră a Corului Bisericii Ortodoxe din Petroşniţa, a Corului Catedral ,,Gheorghe Dobreanu” din Caransebeş şi a Coralei ,,Semenic” a Radioului Regional Reşiţa. În anul 1987 a fost selecţionată în Ansamblul de cântece şi dansuri al Casei de Cultură Caransebeş, iar în anul 1997, când s-a reînfiinţat ,,Doina Banatului”, s-a angajat la această orchestră unde o găsim şi azi. Daniela a participat la mai multe festivaluri din judeţ şi în ţară, de unde, de fiecare dată, s-a întors cu unul dintre trofee: ,,Floarea de cactus” de la Lipova în anul 1995 – premiul I, acelaşi premiu obţinându-l şi la Făget, la festivalul intitulat ,,La curţile dorului”, pentru ca în 1996 să câştige Marele premiu la Festivalul ,,Luţă Ioviţă” şi premiul II la Festivalul ,,Mariana Drăghicescu” desfăşurat la Timişoara. În anul 2005 s-a întors de la Festivalul ,,La Şezătoare”, organizat la Fălticeni, de asemenea, cu Marele premiu. A mai participat la festivalurile organizate în oraşele Sibiu, Giurgiu, Bacău, Alexandria.

Primele înregistrări le-a făcut în anul 2002, cu Orchestra ,,Doina Banatului”, în Studioul ,,Otilia”, alături de Achim Nica, Dumitru Chepeţan, Ileana Maciovan, Gabi Zaharia, Nicu Haţegan, Nicoleta Voitec şi de subsemnatul – dirijor Laci Perescu, melodii care au fost şi filmate, iar în anul 2007, tot cu Orchestra ,,Doina Banatului”, de data aceasta dirijată de prof. Iancu Laurenţiu, în acelaşi studio, a realizat alte înregistrări împreună cu Dana Şugar, Nicu Haţegan şi instrumentiştii Sandu Simion, Gabi Şugar, Doru Papavă, Cristi Ianoşiga, fraţii Dănuţ şi Costa Olan, ocazie cu care a fost editat şi un DVD.

Împreună cu ,,Doina Banatului” şi cu colegii de mai sus a participat la mai multe spectacole, atât în zona Caransebeşului, cât şi cu ocazia unor sărbători organizate la Turnu Severin, Timişoara, Lovrin etc. A colaborat cu unele Ansambluri de amatori, printre care cele de la Armeniş, ,,Datina” al Inspectoratului Şcolar Judeţean din Reşiţa, Ansamblul ,,Iedera” al Casei de Cultură din Oţelu Roşu, cu Ansamblul ,,Florile Semenicului” din Bolvaşniţa, cu Grupul vocal ,,Câlniceana” din Câlnic, cu care a efectuat şi un turneu de o săptămână în Grecia, iar cu ,,Florile Semenicului” a participat la un Festival de folclor din Republica Moldova, mai precis la Corjova, pe malul râului Nistru. Deşi căsătorită în Caransebeş, unde s-a şi stabilit, n-a întrerupt niciodată contactul cu locurile natale, din Petroşniţa continuând să-şi culeagă şi acum, ca şi înainte cântecele, păstrând acurateţea melosului bănăţean.

A participat la mai multe emisiuni TV locale, la unele televiziuni private – Favorit şi Etno, precum şi la cele difuzate de postul naţional, respectiv de TVR.

Întrebând-o pe Daniela despre solistul pe care îl îndrăgeşte cel mai mult şi despre stilul de interpretare, mi-a răspuns că-i plac toţi soliştii de muzică populară autentici, iar stilul este propriu, deşi foarte multă lume o aseamănă la voce cu Ana Munteanu. În legătură cu poluarea folclorului şi cum s-ar putea reveni la muzica adevărată, autentică, Daniela mi-a mai spus că nu este vorba doar de poluare, este mai mult de cât atât, din nefericire, este o maltratare a folclorului. Ca să se ajungă la ceea ce a fost cântecul adevărat bănăţean, toţi interpreţii ar trebui să posede atestate, aşa cum era înainte de Revoluţie, iar celor care se abat de la ceea ce înseamnă folclor să li se ridice atestatul şi să fie pedepsiţi. Daniel, fiul Danielei, îi calcă pe urme, îndrăgeşte jocul şi cântecul, încercând, într-un viitor, să o urmeze pe mama sa.

Dintre cântăreţii de azi, Daniela se remarcă prin calitatea vocii, dar dat de Dumnezeu, iar eu, personal, o apreciez foarte mult. Mă despart de Daniela spunându-i şi pe această cale că trebuie să fie mai insistentă cu ea însăşi, să profite de darul dat de Dumnezeu şi să realizeze mai multe înregistrări. Şi cu speranţa că mă va asculta… (Va urma)

Traducere
Ultimele articole