Get Adobe Flash player

Pe urmele ,,Doinei Banatului” şi ale slujitorilor ei

Cornel Veselău, cel mai cunoscut rapsod popular al Banatului de Nord-Est (zona Făgetului)

Discutând cu dirijorul Orchestrei ,,Doina Banatului”, Laci N. Perescu, mi-a mărturisit că nu era un spectacol festiv care avea loc în perioada ,,regiunii” Banat, în care acest mare rapsod să nu fie alături de ,,Doina Banatului”.

Având la îndemână date legate de Cornel Veselău de la distinsul prof. dr. Ion Căliman, obţinute cu ocazia unui simpozion ţinut la Caransebeş, în data de 17 aprilie 2010, m-am gândit ca lucrurile relatate de către domnul profesor, privind activitatea acestui mare om de cultură, Cornel Veselău, să le aştern pe hârtie pentru cititorii săptămânalului ,,Caraş-Severinul în 7 zile”. S-a născut în data de 8 aprilie 1931, în localitatea Gladna Română, judeţul Timiş, aşezare aflată la poalele Munţilor Poiana Ruscă. La fel ca şi alţi copii talentaţi din popor, ajunşi ulterior solişti vocali vestiţi, Cornel Veselău a deprins dragostea pentru muzica populară de la vârsta de şapte ani. Colaborarea de mai târziu dintre Cornel Veselău şi dirijorul şi muzicologul Achim Penda a marcat definitiv atât începutul carierei sale solistice, cât şi maturizarea şi evoluţia sa artistică. Fericita copilărie, cu năzbâtiile şi necazurile ei fireşti, valorosul cântăreţ de mai târziu şi-o petrece în satul natal, unde între anii 1938-1942 urmează şcoala primară, apoi gimnaziul, între anii 1942-1945. În data de 3 martie 1956, Cornel se căsătoreşte cu Ana Beşeleu, el fiind funcţionar, iar ea moaşă comunală. Din unirea celor doi a rezultat o fiică, Ana Claudia Veselău.

Având un talent deosebit şi o voce frumoasă, Cornel s-a preocupat încă din adolescenţă şi tinereţe de activitatea cultural-artistică a satului. Din anul 1954, devine director al Căminului Cultural din Gladna Română şi urmează cursurile Şcolii Populare de Artă din Lugoj. De asemenea, îşi definitivează studiile la cursurile serale ale Liceului Teoretic ,,Traian Vuia” din Făget, iar mai apoi urmează o şcoală postliceală de contabilitate la Lugoj. Acordă o tot mai mare importanţă vocaţiei sale artistice, având un adevărat cult pentru cântecul popular. Această vocaţie este transmisă şi fiicei sale, Claudia Veselău (căsătorită Gâlea), care moşteneşte darul vocal şi dragostea pentru muzică ale tatălui, fapt ce o determină să urmeze cursurile Conservatorului de Muzică ,,Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, să îmbrăţişeze cariera didactică în domeniu şi să devină o apreciată solistă a renumitului cor ,,Ion Vidu” din Lugoj.

Ca şi director al Căminului cultural din Gladna Română, Cornel Veselău a contribuit în mod decisiv la înfiinţarea unor formaţii artistice de prestigiu ale satului şi comunei. Datorită lui, pe atunci au venit în sat multe personalităţi ale culturii bănăţene şi naţionale, printre care Mihai Pop, Emilia Comişel, I.C. Chiţimia, Romulus Vulcănescu, Eugen Tudoran, Gabriel Manolescu, Vasile Creţu, Aurel Turcuş etc. Începând cu anul 1959, Cornel Veselău a efectuat primele turnee în ţară cu Orchestra de muzică populară ,,Făgeţana”, într-o serie de spectacole, avându-i colegi de scenă pe Aurelia Fătu-Răduţu, Ion Cristoreanu, Ana Pacatiuş, Achim Nica, Ileana Constantinescu, Tiberiu Ceia, Valeria Colojoară, Ana Hanţu, Delia Musunea, Sofia Preda, Emil Gavriş, Mia Braia, Alexandru Grozuţă, Raveca Săndulescu, Ion Dolănescu, Ionela Prodan şi mulţi alţii.

Repertoriul lui Cornel Veselău cuprindea la început cântecele unui interpret care şi-a împletit întreaga trăire cu preocuparea de a valorifica acele cântece ale căror versuri zugrăvesc frumuseţea peisajului din acest colţ pitoresc de Banat, zona Făgetului, dar şi cântecul doinit care vorbeşte atât de inspirat despre trăirile profunde ale românului de pe aceste meleaguri, toate întâlnindu-se fericit într-o voce baritonală, deosebit de flexibilă, viguroasă şi nuanţată pe melismele specifice doinitului bănăţenesc. Asemenea tonalităţi şi imagini bucolice surprind renumitele sale cântece Bună dimineaţa, nană, Pădure, soro, pădure, Ano dragă, Fata de la Gladna, Fost-am tânăr ca frăguţa, Sus pe Padeş, la izvor, De-aş şti cânta ca şi cucu, Busuioc de pe ierugă, şi altele. Cu aceste cântece, marele interpret face primele înregistrări la Radio, primele filmări la Televiziune, aşa încât, nu peste multă vreme, din aceste înregistrări sunt selectate mai multe piese care vor face cuprinsul unui disc, editat în anul 1967, de ,,Electrecord”. Activitatea cultural-artistică a lui Cornel Veselău se diversifică, el începând să scrie articole, eseuri, micromonografii despre datini şi obiceiuri zonale, scenarii şi librete, dar şi proză de inspiraţie populară, reportaje, iar mai târziu versuri. De aceea, nu numai în calitate de instructor-metodist la Casa Raională de Cultură Făget sau folclorist, ci şi de scriitor şi publicist, Cornel Veselău devine pe merit membru fondator al Cenaclului literar ,,Victor Vlad Delamarina”, înfiinţat în data de 6 octombrie 1967 pe lângă Casa de Cultură, cenaclu care în 1968 îşi schimbă denumirea în ,,George Gârda”, titulatură mult mai potrivită, deoarece George Gârda, născut în Mănăştiur, este reprezentativ pentru zona Făgetului.

Se stinge din viaţă prea devreme, în data de 14 iunie 1990, dar cântecele sale, culegerile folclorice, creaţiile sale literare, discul ,,Electrecord” şi înregistrările radiofonice rămân ca mărturie a marelui său talent. Eu nu l-am cunoscut personal, ci doar prin intermediul cântecelor sale, care m-au cutremurat de fiecare dată când le-am auzit, vocea sa baritonală dându-mi fiori atunci când doinea. Mulţumesc încă o dată domnului prof. dr. Ion Căliman, un apropiat al lui Cornel Veselău, care mi-a oferit aceste date, deşi activitatea acestui mare rapsod este mult mai vastă. Îşi doarme somnul de veci în Cimitirul ortodox al Făgetului. (Va urma)

Traducere
Ultimele articole