Get Adobe Flash player

Pe aripile… timpului, sau pe urmele epigramistului Nicolae Nicolae (II)

Vizualizari: 1406

După o scurtă perioadă de activitate la Sectorul de Exploatare Zăvoi, tânărul inginer Nicolae se transferă la Combinatul de Industrializare a Lemnului din Balta Sărată, unitate foarte modernă şi în plină dezvoltare, care avea mare nevoie de cadre tehnice. Pe atunci, sectorul industrial al ţării era în plin avânt cu tehnologii şi utilaje de ultimă generaţie. La acest Combinat şi-a făcut datoria cu prisosinţă, ocupând diferite funcţii tehnice, într-un colectiv foarte apreciat pe atunci, până în anul 1997, când, datorită limitei de vârstă, a ieşit la pensie. Ca pensionar, văzându-se fără nicio activitate, fie ea şi fizică, nu se simţea în largul lui. Şi, nefiind străin de tainele şi secretele scrisului, şi-a oferit priceperea în ale gazetăriei ziarului timişorean „Renaşterea bănăţeană”, unde a activat ca un apreciat colaborator timp de opt ani. În acest timp a mai cochetat şi cu săptămânalul „Redeşteptarea” din Lugoj şi cu cotidianul „Timpul” din Reşiţa, publicaţii în care au apărut o bună parte din epigramele şi pamfletele sale.

Împreună cu profesorul Ion Murariu, fondează, în anul 1991, revista literară şi de informaţii „Mythos”, iar cu Al. Horvath revista „Secvenţe caransebeşene”, publicaţii care au avut o viaţă scurtă pe firmamentul literar, datorită lipsei de fonduri. În 1995 pune bazele Cenaclului de Epigramă „Apostrof”, prilej cu care lansează şi revista cu profil satirico-umoristic cu acelaşi nume, o publicaţie de cenaclu, în care apăreau epigrame selectate dintre cele trimise de participanţii la Festivalurile de epigramă ce se organizează la Caransebeş.

Devenind membru al Uniunii Epigramiştilor din România, a participat la numeroase concursuri de epigramă, fabulă sau poezie umoristică, organizate de canclurile de profil din ţară, dovedindu-se un redutabil şi talentat epigramist, dovadă stând cele peste 60 de premii obţinute. Spirit ironic şi satiric, dar şi încărcat de umor, n-a ocolit în opera sa nici fabula, nici cronica rimată, parodia ori cupletul, excelând în pamflet, dar punctul său forte rămâne epigrama.

Pentru strădania, priceperea şi talentul său, conducerea Uniunii Epigramiştilor din România l-a răsplătit cu diploma de „Membru de onoare al U.E.R.”, iar anul 2011 i-a adus râvnitul titlu de „Epigramist al anului”, conferit de conducerea U.E.R., într-un cadru festiv, cu prilejul desfăşurării Festivalului Naţional de Epigramă de la Buzău.

Datorită faptului că până în prezent Nicolae Nicolae a organizat la Caransebeş zece ediţii ale Festivalului Naţional de Epigramă – un real succes şi un prestigiu adus nu numai lui, dar şi al întregului oraş –, Primăria l-a răsplătit cu titlul de „Cetăţean de onoare al Municipiului Caransebeş”, iar Biblioteca Municipală „Mihail Halici”, cu diploma de „Senior al culturii caransebeşene”.

Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova i-a conferit titlul de „Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova”, o adevărată recomandare pentru a intra în rândurile Ligii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, fiind activ colaborator al revistei „Agora literară”, publicaţie editată de Liga Scriitorilor din România.

Prezent în paginile tuturor revistelor umoristice din ţară, precum şi în peste 60 de antologii şi culegeri, opera lui Nicolae Nicolae se regăseşte în 13 volume, după cum urmează: „Câte-un strop de epigramă”, 1992 – Epigrame, Tipografia Caransebeş; „Catrene cu şi fără TVA” – Catrene şi pamflete – 1995, Editura NAGARD, Lugoj; „Pamflete” – Pamflete, 1997, Colecţia Liliput, Biblioteca Judeţeană Reşiţa; „În treacăt” – Epigrame, pamflete şi tablete, 1997 – Editura IONESCU, Caransebeş – premiul pentru „Cea mai bună carte de umor”, Târgovişte, 1998; „Versuri cu reversuri” – Epigrame şi versuri, 1999, Editura IONESCU, Caransebeş; „Lampa lui Diogene” – Epigrame şi versuri, 2001, Editura IONESCU, Caransebeş – premiul pentru „Cea mai bună carte de umor”, Bistriţa-Năsăud, 2001; „Vitralii” – Fabule şi rondeluri, 2001, Editura IONESCU, Caransebeş – premiul pentru „Cea mai bună carte de umor” – Reşiţa (2003) şi Vaslui (2004); „Păcate compensate” – Epigrame, 2003, Editura NAGARD, Lugoj; „În căutarea zâmbetului pierdut” – Epigrame şi pamflete, 2005, Editura NAGARD, Lugoj – premiul pentru „Cea mai bună carte de umor”: Premiul I – Aiud, 2006; Premiul II – Buzău, 2006; Premiul special – Bistriţa, 2006; „Pe aripile timpului” – Poeme, 2009, Editura NAGARD, Lugoj; „În cătarea puştii” – Epigrame, 2010, Editura NAGARD, Lugoj – premiul pentru „Cea mai bună carte de umor”: Buzău (2010), Bistriţa-Năsăud (2010) şi Vaslui (2010); „Umor cu vedere la mare” – Epigrame alese, 2011, Editura NAGARD, Lugoj.

Nicolae Nicolae mai are în pregătire volumul „Balade disidente” – Parodii şi pamflete.

Ştefan ISAC

Traducere
Ultimele articole