La Spitalul din Caransebeş, cu zâmbetul pe buze, Secţia Pediatrie a crescut mare 1


Proiectul „Pentru un zămbet de copil”, ce prevedea reabilitarea Secţiei Pediatrie a Spitalului Municipal de Urgenţă din Caransebeş, a ajuns la final. Acest lucru a fost posibil prin implicarea Asociaţiei Nevo Parudimos, Primăriei Caransebeş, Companiei Rompetrol, Organizaţiei pentru Strategii şi Dezvoltare, Spitalului – ca persoană juridică –, Asociaţiei Kolping, a altor persoane fizice şi juridice din oraş, angajaţi ai Primăriei şi Spitalului care au contribuit cu bani, din leafa lor mică, redusă, sau prin muncă fizică, la reabilitarea şi modernizarea secţiei. Inaugurarea a avut loc joi, 8 decembrie, iar un sobor de preoţi, în frunte cu P.S. Lucian, Episcopul Caransebeşului, a oficiat slujba de sfinţire şi de binecuvântare a angajaţilor şi bolnavilor internaţi aici. „Ceea ce se întâmplă azi, aici, simbolizează solidaritatea, prietenia şi frăţietatea între oameni, pentru a realiza ceva bun şi frumos, dincolo de sistem, de regulile unui sistem. Îi mulţumesc domnului Dragoş Luca, directorul Direcţiei Sanitare, care se află printre noi, astăzi, gest care cred că este un bun exemplu pentru întregul sistem. Îmi doresc din tot sufletul ca această idee să continue şi, în 2012, să urmeze o altă secţie şi să ajungem să spunem că Dumnezeu ne ajută să facem ceva şi pentru oamenii în suferinţă. Mulţi mă întrebă cum reuşim, fiind în opoziţie, să facem atâtea lucruri. Dumnezeu ne ajută, şi în Caransebeş chiar se pot întâmpla lucruri minunate! Trebuie să recunoaştem că, la Caransebeş, sunt trataţi bolnavi din jumătate de judeţ, dar şi din toate judeţele învecinate, care vin aici pentru calitatea actului medical. Aici se regăsesc bolnavi din Mehedinţi, Gorj, Hunedoara, care vin la Caransebeş să se trateze şi nu sunt dintre cei care au fost victimele unui accident, ci vin aici pentru că ştiu că doctorii Gherman, Şuşailu, Borceanu, Marinescu, Munteanu, dar şi alţii, sunt cu adevărat profesionişti şi trec dincolo de cariera medicală. În acest context, cred că ar trebui ca, împreună cu primarii din zona Caransebeşului, să facem un fel de consorţiu şi să constituim într-o asociere, pentru ca împreună să punem umărul să reabilităm acest spital, pentru ca cei care vor ajunge aici să se simtă bine şi din punct de vedere al serviciului hotelier”, a spus primarul Marcel Vela.

La rândul lui, managerul spitalului, dr. Gheorghe Borcean, a declarat că „puţini au fost, mulţi au rămas”, şi că, pe lângă cei care au finanţat proiectul, s-au alăturat iniţiativei şi mulţi oameni de suflet. Mă bucur că am finalizat un proiect şi sper să iniţiem altele, şi trebuie să vă anunţ că spitalul a crescut nu numai în baza sa materială, ci şi în cea umană. Azi nu mai există 4 linii de gardă, ci 11. Adresaţi-vă cu încredere! Există oameni de-o mare abnegaţie şi tinereţe, şi credeţi-mă că îi urăsc pentru cât sunt de tineri, frumoşi şi doritori de a face bine”, a mai spus dr. Borcean. Şi P.S. Lucian, Episcopul Caransebeşului, a recunoscut că în urbea de pe Timiş şi Sebeş se întâmplă lucruri bune. „Mă bucur că, aici, oameni minunaţi, cu frică şi cu dragoste faţă de Dumnezeu, cu dragoste faţă de aproape, şi-au dat mâna şi au reuşit. Peste doar câteva zile vom intra în Anul Mântuirii 2012, declarat de Sfântul Sinod, al Tainei Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor, aşadar, un an în care preoţii şi credincioşii să aibă o mai mare atenţie faţă de cei bolnavi şi cei neputincioşi. Aşadar, dacă vom rămâne în aceeaşi formaţie, vom reuşi. Deja, am aflat, aveţi în proiect reabilitarea Secţiei Neurologie. Mulţumesc şi eu tuturor celor care s-au implicat şi mi-aş dori ca această lucrare frumoasă, în folosul oamenilor, să continue!”, a mai adăugat P.S. Lucian.

Cu acelaşi prilej, au fost înmânate 29 de Diplome de recunoştinţă celor care au contribuit direct la reabilitarea şi modernizarea secţiei. Prin efortul lor, au fost reabilitate cele 19 saloane, două săli de tratament, două rezerve, o sală de mese, o bucătărie dietetică, patru grupuri sanitare şi holul secţiei, toate aflate în stare de degradare, şi, în plus faţă de ceea ce era programat, încă două cabinete medicale.

Reabilitarea a constat în montarea de gresie şi faianţă în toate saloanele unde a fost nevoie, zugrăvirea şi pictarea tuturor încăperilor, pentru a deveni mai primitoare, vopsirea uşilor, repararea instalaţiei electrice, montarea de candelabre şi de draperii în fiecare salon, precum şi înlocuirea chiuvetelor, acolo unde a fost cazul.

Carmen SENCO