10 februarie. România cere pace Puterilor Centrale.

3 martie. Încheierea păcii, la Brest – Litovsk, între Rusia Sovietică şi Germania.

26 martie. Deschiderea, la Roma, a Congresului minorităţilor asuprite de monarhia austro-ungară.

27 martie. Sfatul Ţării de la Chişinău hotărăşte Unirea Basarabiei cu România.

24 aprilie. Tratatul de pace între România şi Puterile Centrale.

30 aprilie. Înfiinţarea, la Paris, a Comitetului Naţional al Românilor din Transilvania şi Bucovina, sub preşedinţia lui Traian Vuia.

24 august. Înfiinţarea, la Paris, a Consiliului Naţional al Unităţii Românilor, recunoscut de Franţa, Anglia, Italia şi SUA.

14 octombrie. Constituirea Consiliului Naţional Român din Bucovina, sub conducerea lui Iancu Flondor.

18 octombrie. Constituirea, la Budapesta, a Consiliului Naţional Român.

29 octombrie. Semnarea, la Campiegne, a Armistiţiului dintre Puterile Aliate şi Germania.

5 noiembrie. Manifestul către popoarele lumii, al Marelui Sfat Naţional din Transilvania, prin care Consiliul Naţional Român Central anunţă hotărârea de Unire cu România.

27 noiembrie. Consiliul Naţional Român din Bucovina hotărăşte Unirea Bucovinei cu România.

1 Decembrie. Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia hotărăşte Unirea Transilvania cu România.

Având o populaţie de 7.771.341 de locuitori, Statul Român a chemat sub arme, încă de la intrarea sa în război, 833.600 de combatanţi. Pe parcursul celor apropae 1.200 de zile de acţiuni militare, cei peste 1.000.000 de luptători rulaţi s-au acoperit de glorie în Carpaţi şi pe Dunăre, în trecători şi în Câmpia Română, la porţile Moldovei şi în vestul Apusenilor. Aproape 600.000 de ostaşi au căzut în lupte, au fost răniţi sau au fost daţi dispăruţi. Această uriaşă jertfă a sfinţit şi a consfinţit Marea Unire.

col. (r) Andrei GHIDARCEA