Anul trecut, în 16 decembrie, Parlamentul European a aprobat propunerea Uniunii Europene de a declara 2021 ca Anul European al Căilor Ferate, pentru a promova utilizarea mai frecventă a trenurilor, care sunt un mijloc de transport sigur şi ecologic.
În acest context, luni, 10 mai, în foaierul Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeş, Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa au organizat o întâlnire cu istoria căilor ferate din Banatul Montan. La dezbaterea având ca temă rolul nodului de cale ferată Caransebeş de-a lungul vremii au participat oameni de cultură din Reşiţa şi municipiul de pe malurile Timişului şi Sebeşului, printre care s-au numărat Ada Cruceanu-Chisăliţă, prof. Martin Olaru şi Constantin Brătescu, reprezentanţi ai Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, ai Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, ai Episcopiei, dar şi mulţi iubitori de cultură şi istorie din cele două oraşe.
„A devenit o tradiţie ca în fiecare an, în jurul datei de 9 Mai, Ziua Europei, Forumul Democratic şi Asociaţia de Educaţie a Adulţilor să marcheze un eveniment. Anul acesta, Consiliul Europei ne-a venit în întâmpinare, declarând 2021 ca Anul European al Căilor Ferate. Astfel, în perioada 1-11 mai, am organizat mai multe evenimente, dedicate rutelor importante de căi ferate din Banatul Montan. O acţiune importantă în cadrul acestui şir de manifestări are loc la Casa de Cultură din Caransebeş. Marcând acest eveniment, ne-am gândit să realizăm şi să emitem şi câteva plicuri filatelice, privind rutele importante din judeţul nostru, atât pe cele istorice, cât şi pe cele mai noi, în ceea ce priveşte transportul pe calea ferată în Caraş-Severin”, a spus Erwin Josef Ţigla, preşedintele Forumului Democratic şi al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor.
La rândul său, istoricul şi scriitorul caransebeşean Constantin Brătescu le-a spus celor prezenţi că întâlnirea găzduită de Casa de Cultură este un prilej minunat de a reaminti şi rolul jucat de caransebeşeni şi de acest oraş în reţeaua de căi ferate din Banatul sfârşitului de secol XIX.
„Oraşul Caransebeş, aşezat foarte bine pe căile de comunicaţie rutieră importante, simţea nevoia alipirii lui şi la căile ferate. Astfel, s-a început pregătirea construirii căii ferate Timişoara – Orşova – Vârciorova, lucrul derulându-se pe etape, începând în anul 1868, printr-o primă intenţie, un protocol şi un program din 1872, şi prin începerea lucrărilor la calea ferată propriu-zisă, în 1874, după încheierea alianţei pe această temă dintre Imperiul Austro-Ungar şi Statul Român. Calea ferată dintre Timişoara şi Caransebeş, aşadar primul tronson, în lungime de 98 km, a fost dată în folosinţă în 23 octombrie 1876 şi electrificată începând din data de 30 septembrie 1975, iar cel de al doilea tronson, dintre Caransebeş şi Orşova, de 89 km, la 20 mai 1878, fiind electrificat în 10 septembrie 1971, pentru ca în anul 1879 să se facă şi joncţiunea dintre Orşova şi Vârciorova, legând astfel căile ferate din Banat, din Austro-Ungaria, cu cele din România, facilitându-se astfel intensificarea relaţiilor comerciale, dar, în acelaşi timp, şi un schimb mai rapid şi o mutare mai rapidă a românilor bănăţeni către Regat şi din Regat către Banat, în acest spaţiu naţional pe care îl cunoşteau deja foarte bine şi îl prefigurau şi din punct de vedere al transportului feroviar”, a spus Constantin Brătescu.
În finalul manifestării a avut loc şi prezentarea broşurii editate cu acest prilej de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa.
Întreaga întâlnire s-a desfăşurat sub „patronajul” unei bucăţi de şină de cale ferată turnate la Uzinele din Reşiţa în anul 1895.
Sonia BERGER