Timişul, cu doi paşi mai curat


Marţi, 20 decembrie, Aula ,,1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeş a găzduit conferinţa finală a Proiectului „Măsuri de protecţie a râului Timiş – Step II”, finanţat prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia, Axa Prioritară 2 – Mediul şi pregătirea mediului înconjurător pentru situaţii de urgenţă, Măsura 2.1 – „Îmbunătăţirea sistemelor şi abordărilor referitoare la provocările, protecţia şi managementul mediului în context transfrontalier”, implementat de Primăria Caransebeş, în parteneriat cu administraţiile locale din Pancevo, Opovo şi Zrenjanin.

În deschiderea conferinţei – la care au luat parte reprezentanţi ai administraţiei judeţene, precum şi ale celor locale implicate în proiect – Teregova, Armeniş, Slatina Timiş, Constantin Daicoviciu şi Caransebeş –, ai unor ONG-uri, instituţii de învăţământ superior, partenerii din Serbia coordonatori ai proiectului, a vorbit viceprimarul municipiului, Ilie Iova, care, printre altele, a spus că „în ultimii ani, m-am simţit între prieteni alături de musafirii noştri sârbi. Pe lângă relaţiile de parteneriat tradiţionale între Primăria Caransebeş şi Primăria Pancevo, pot să spun că s-a legat şi o strânsă relaţie de prietenie. Mă bucur că paşii de acum doi ani, făcuţi la primul proiect, au continuat, finalizându-se astfel proiectele derulate împreună”. La rândul ei, Branislava Kaliski, reprezentanta primarului oraşului Pancevo, a mulţumit tuturor colegilor implicaţi în proiect, pentru excelenta colaborare, şi şi-a exprimat dorinţa şi speranţa ca, pe viitor, aceste relaţii să fie la fel de bune.

Prezentarea proiectului „Măsuri de protecţie a râului Timiş – Step II” a fost făcută de Tatjana Medic, coordonator al acestuia din partea Primăriei municipiului Pancevo, care a vorbit despre relaţiile excelente pe care le are, încă din 2008, cu reprezentanţii administraţiei caransebeşene, între timp încă două primării din Serbia alăturându-se acestei colaborări. „Partea română, respectiv Caransebeşul, a realizat Studiul asupra calităţii apei râului Timiş şi un Registru al poluanţilor, precum şi pregătirea Programului de măsuri pentru protejarea Timişului 2010-2020. În momentul de faţă, deţinem documentaţia care se referă la acest râu, atât pe teritoriul românesc, cât şi pe cel sârbesc. Oraşele participante, Opovo şi Zrenjanin, au realizat documentaţia tehnică a proiectului pentru canalizarea în Opovo şi satele aparţinătoare, astfel încât se poate demara procesul de execuţie a acesteia. De asemenea, este gata documentaţia pentru asanarea unui deponeu aflat pe malul Timişului. Primăria Zrenjanin a finalizat şi ea documentaţia tehnică privind realizarea unei staţii de epurare biologică a apelor reziduale. Astă-vară, am organizat o acţiune de ecologizare a râului, care a reunit peste 700 de voluntari, fiind colectate astfel 8 tone de deşeuri plutitoare şi mai multe tone de material lemnos”.

Prezentarea generală proiectului a fost făcută, apoi, de Gabriela Bănăduc, coordonatorul acestuia, din cadrul Compartimentului Proiecte-Programe, al Primăriei Caransebeş. Astfel, valoarea proiectului este de 604.065 de euro, iar ca obiectiv principal a urmărit să contribuie la dezvoltarea socio-economică a Regiunii transfrontaliere România-Serbia, prin ridicarea nivelului de responsabilizare a managementului apelor şi conştientizarea cetăţenilor asupra mediului înconjurător şi a îmbunătăţirii calităţii râului Timiş. Ca obiective specifice, a mai spus Gabriela Bănăduc, s-a dorit crearea unor condiţii care să conducă la îmbunătăţirea calităţii Timişului, prin elaborarea unui ,,Program de măsuri pentru protejarea râului Timiş”, conştientizarea comunităţilor locale asupra calităţii râului Timiş, prin organizarea şi coordonarea unor acţiuni de curăţare a malurilor râului în localităţile Teregova, Armeniş, Slatina-Timiş, Constantin Daicoviciu şi municipiul Caransebeş, precum şi creşterea nivelului de responsabilizare a managementului apelor, prin promovarea celor mai avansate tehnologii existente în regiune. Scopul proiectului implementat de Primăria Caransebeş a fost acela de a identifica nivelul de poluare a râului Timiş, de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă şi de a stabili un Registru al poluanţilor, urmat de un Program de măsuri luate împotriva poluatorilor.

Coordonatorul proiectului a mai vorbit despre principalele activităţi, respectiv pregătirea materialului informativ şi promoţional, pregătirea unui Studiu asupra calităţii apei râului Timiş şi un Registru al poluanţilor, de la izvoare până la vărsare, pregătirea Programului de măsuri pentru protejarea râului Timiş 2010-2020, de asemenea de la izvoare până la vărsare. Între celelalte acţiuni desfăşurate în cadrul proiectului, s-au numărat organizarea a două conferinţe pe tema protejării râului, la Pancevo şi Caransebeş, organizarea unui număr de 22 de acţiuni pentru curăţarea râului Timiş de deşeuri şi la care au participat atât cetăţeni, cât şi ONG-uri, achiziţionarea echipamentelor şi consumabilelor necesare implementării proiectului, promovarea celor mai avansate tehnologii pentru tratarea apelor uzate, precum şi evaluarea activităţilor şi rezultatelor proiectului. Perioada de implementare – a mai adăugat Gabriela Bănăduc – a fost de 12 luni.

În continuarea conferinţei, conf. dr. Angela Curtean, de la Universitatea „Lucian Blaga” – Centrul de cercetare ecologie aplicată, Sibiu, a prezentat o evaluare a stării ecologice a râului Timiş, de la izvoare până la graniţa cu Serbia. Astfel, ca urmare a sintetizării informaţiilor obţinute, a fost realizat un Registru al poluatorilor, fiind identificate ca surse de poluare construcţiile hidrotehnice, exploatarea balastrului şi balastierele, precum şi folosirea terenurilor aflate pe malurile râului. La realizarea studiului – a mai spus conf. dr. Angela Curtean – au participat 14 specialişti din Sibiu şi unul de la Belgrad.

Despre activităţile antropice cu efecte asupra stării ecologice a râului Timiş a vorbit lect. dr. Horea Oloşutean, de la Universitatea „Lucian Blaga” – Centrul de cercetare ecologie aplicată, Sibiu, care a spus că au fost identificate 20 de societăţi comerciale, care administrează 36 de balastiere, dintre care unele ocupau jumătate din lăţimea râului. De asemenea, s-a constatat că, din 63 de localităţi aflate în legătură cu Timişul, doar patru au staţii de epurare – şi din acestea, două cu probleme –, iar 59 nu posedă deloc.

Propunerile pentru managementul sustenabil al sistemului ecologic Timiş pe teritoriul României au fost formulate tot de conf. dr. Angela Curtean. Printre acestea se numără desemnarea unei noi arii protejate, respectiv o rezervaţie pentru peşti, la Teregova, păstrarea în râu a unui debit ecologic, păstrarea cordonului de sălcii de-a lungul Timişului şi retehnologizarea Staţiei de epurare de la Caransebeş.

Borislav Vulic, manager de proiect, a făcut în continuare o prezentare a Programului de măsuri luate de Serbia, respectiv administraţia din Pancevo, subliniind că ei au luat patru seturi de astfel de măsuri, care vizează legislaţia şi instituţionalizarea, mediul de viaţă, planificarea urbană şi lucrările hidrotehnice, precum şi aspectele socio-economice. Borislav Vulic a mai remarcat că situaţia din Serbia este, în toate privinţele, foarte asemănătoare cu cea din România.

„Azi, patru oraşe diferite, din Serbia şi România, s-au reunit pentru conferinţa finală a proiectului transfrontalier «Măsuri de protecţie a râului Timiş – Step II». Suntem foarte fericiţi să fim astăzi aici şi să vedem ceea ce fiecare dintre noi a realizat pentru râul Timiş. Am aflat rezultatele studiului privind calitatea apei râului Timiş, care sunt mai mult sau mai puţin aceleaşi cu cele realizate pe partea sârbească a râului, am aflat încă o dată că Timişul este un râu foarte bogat, cu o mare biodiversitate, cu multe specii de peşti şi păsări care trebuie protejate. Am aflat, de asemenea, că avem aceleaşi probleme, atât în România, cât şi în Serbia, canalizări care lipsesc, mai ales în mediul rural, dar şi poluare industrială şi turistică. Sunt sigură că vom continua să lucrăm împreună şi vom produce programe de măsuri care vor fi documente strategice pe care toată lumea să le urmeze şi să facă din râul Timiş primul râu cu adevărat ecologic din Banat”, ne-a declarat, într-o pauză, Tatjana Medic.

Concluziile finale ale conferinţei le-a formulat city-managerul municipiului Caransebeş, Nicolae Borcean, care, după ce a arătat situaţia îngrijorătoare a rezervelor de apă de care dispune, la ora actuală, Pământul, a declarat: „Elaborarea şi derularea unui proiect ca acesta impune stabilirea şi aplicarea unui set de măsuri, o analiză temeinică a apelor, dar şi a arealelor din vecinătatea râurilor. În proiect au fost stabilite sursele de poluare, activităţile economice, în principal agricultura, şi sectorul secundar – industria, şi apoi gospodăriile populaţiei. După stabilirea acestora, s-a făcut o analiză minuţioasă a poluanţilor. Iată că proiectul s-a finalizat prin stabilirea unor măsuri care se impun în mod imperios, pentru dobândirea calităţii apei, acolo unde ea nu este satisfăcătorare, şi, mai departe, pentru protejarea acestei surse vitale a vieţii. Administraţia caransebeşeană are certitudinea că proiectul va aduce îmbunătăţiri substanţiale calităţii apei şi, de asemenea, că această colaborare, fructuoasă până acum, va continua la aceiaşi prarametri”.

În încheire, viceprimarul municipiului, Ilie Iova, a ţinut să precizeze: „Administraţia caransebeşeană este în măsură să vă dea o veste foarte bună vizavi de poluare. Pentru anul viitor, este finalizat un Master plan privind realizarea integrală a reţelelor de canalizare şi, de asemenea, a unei staţii noi de epurare. În plus, mai dorim să diminuăm turbiditatea apei, prin realizarea unui canal separat, unde această apă să fie mult mai curată. În ceea ce priveşte agenţii poluatori, cred că cea mai mare nenorocire pentru Timiş o reprezintă exploatarea balastrului. Legislaţia e mult prea permisivă în acest sens şi, pe lângă asta, cei care exploatează balastrul nu respectă nici măcar condiţiile minime impuse”.

Sonia BERGER