Voiaj în istorie şi cultură



Thesalia

Thesalia este, în ansamblu, o vastă câmpie, cea mai mare din Grecia, bogat cultivată şi încadrată de munţi ca Pind, Othris, Pelion, Ossa, Olymp sau Agrafa. Este străbătută de râul Pinios, care şerpuieşte lin înainte de a intrra, la nord, în Valea Tempi, un pasaj îngust între pantele abrupte ale Munţilor Olymp şi Ossa.

Săpături arhelogice efectuate în această regiune au arătat că Thesalia a fost locuită încă de acum 100.000 de ani. Vestigii ale paleoliticului şi neoliticului au fost aduse la lumina zilei la Sesklo, Dimini, Iolcos şi în alte locuri. In Thesalia au fost descoperite mai mult de 100 de aşezări preistorice (3.000-1.100 î.Hr.) locuite de eolieni, emones, minyeni, beotieni, ahei, eleni, myrmidoni etc.

Regiunea câmpiei a fost împărţită în patru districte: Pelasgiotis, Tessaliotis, Estiaiotis şi Ftiothis. Existau şi districte muntoase ca Perraivia, Dolopia şi Magnezia.

În epoca clasică, Thesalia a încercat să rămână în afara alianţelor cu alte state greceşti. Ca dovadă, în timpul Războiului Peloponezului, cea mai mare parte a aşezărilor thesaliene s-au îmbogăţit vânzând produse agricole şi cai, atât atenienilor, cât şi spartanilor. În 325, Filip al II-lea, regele Macedoniei, ocupă Thesalia, care în 197 î.Hr. avea să devină provincie romană.

În perioada bizantină, Thesalia a cunoscut multe invazii barbare. După ocuparea Constantinopolului de către franci, regiunea a fost divizată în fisfuri guvernate de nobili. În 1230 ea a fost eliberată de către despotul Epirului, Theodor. În anul 1309 a fost ocupată şi devastată de catalani, iar mai târziu de către albanezi. În secolul al XIV-lea, Thesalia a devenit o provincie sârbă. La sfârşitul acelui secol, turcii au încercat să pună stăpânire pe ea, ceea ce au şi reuşit, în 1420. Thessalia a fost eliberată de sub jugul turcesc în 1881, cu excepţia districtului Elassona, care a fost reataşat Greciei în 1912.

Muntele Olymp este legendar, locuinţă a celor 12 Zei din mitologia greacă, el fiind situat în nord-estul Thesaliei. Barieră naturală pentru căile de acces în sudul Greciei, el a jucat un rol strategic important încă din timpurile preistorice. Masivul Olymp are multe piscuri înalte şi trecători impresionante. Pantele sale sunt foarte potrivite pentru sporturile de iarnă, din ianuarie până la jumătatea lui martie zăpada fiind abundentă, de obicei la 1.500 de metri altitudine, putându-se schia însă şi la 1.000 de metri.

Capitala provinciei cu acelaşi nume, oraşul Trikala se ridică pe locul vechii aşezări Trikki, care, la fel ca şi Insula Cos şi Epidaurul, se mândrea cu unul dintre cele cele mai mari sanctuare consacrate lui Asclipios, Zeul medicinii. Oraşul Trikala este de asemenea renumit pentru caii săi. Pe creasta colinei împădurite se găseşte o fortăreaţă bizantină clădită pe locul acropolei antice.

Kalambaka este un orăşel fascinant, construit pe locul cetăţii vechi de la Eginion, la numai 3 km distanţă de Meteora.

Karditsa este capitala provinciei cu acelaşi nume. În apropiere de Karditsa este lacul Plastira, situat într-un cadru magnific.

Meteora este o regiune stranie, plină de stânci gigantice în formă de turnuri sau de pilastre, având o înălţime de 100-150 m. Din 24 de mânăstiri care constituiau cândva ansamblul monastic al Meteorei, doar cinci mai sunt astăzi locuite. Azi se poate ajunge aici fără efort, pe un drum asfaltat sau pe potecile înguste tăiate în stâncă. Dintre mânăstirile care sunt deschise vizitatorilor azi, cele ale lui Varlaam, Schimbarea la Faţă, Roussanos şi Sfântul Ştefan sunt veritabile muzee bizantine, etalând, printre altele icoane superbe, vechi manuscrise, mozaicuri şi fresce unice. (Va urma)

Pagină realizată de Ştefan ISAC