In memoriam

Velişcu Ion Boldea – un împătimit slujitor al culturii tradiţionale

Prin grija Consiliului Judeţean Caraş-Severin, a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi a Şcolii Populare de Arte şi Meserii „Ion Românu” din Reşiţa, în zilele de joi, 23 februarie, şi vineri, 24 februarie, a avut loc un medalion „Velişcu Boldea” şi ediţia a V-a a Festivalului folcloric „Velişcu Boldea”. Prima acţiune a fost găzduită de sala de festivităţi a Şcolii Populare de Arte „Ion Românu”, unde au participat personalităţi ale artei şi culturii din Caraş-Severin, cei care l-au cunoscut şi au fost colaboratori ai regretatului Velişcu Boldea. Prof. Gheorghe Ţunea, directorul CJPCPCT, a deschis şi a coordonat în continuare această primă acţiune. În cuvântul său, precum şi în intervenţiile lui Avram Boţa, Ştefan Isac, Vasile Zaberca, Iacob Roman, Dana Bălănescu, Clara Constantin, Titus Crişciu, Nicolae Sârbu, Mihai Deleanu, Mihai Chiper, Pavel Panduru, Nicolae Irimia şi Ioan Albu, au fost descrise, pe larg, viaţa şi activitatea lui Velişcu. După luarea de cuvânt a celor prezenţi, a urmat un recital de muzică clasică la pian, oferit de Adrian Diaconescu, elev în anul V al Şcolii Populare de Arte „Ion Românu”, care a interpretat din Claude Debussy – Arabesque şi Reverie, precum şi A la Turca, de W. A. Mozart .

Velişcu Boldea a venit pe această lume la 2 noiembrie 1937, în localitatea Prilipeţi, în familia contabilului Comunităţii de Avere, Petru Boldea, fiind cel mai mare dintre fraţi. Primele două clase primare le-a urmat în satul natal, unde eminentul învăţător Constantin Sporea i-a insuflat dragostea faţă de natură şi de hora duminicală, evenimentul cel mai important al comunităţii, la acea vreme. Şi-a continuat studiile primare şi gimnaziale în oraşul Anina, unde i-a fost profesoară Gheorghina Ciurea, precum şi alţi dascăli foarte buni, cunoscând bucuriile copilăriei petrecute în colbul dat de bogăţia huilei. În vacanţele şcolare, şi-a petrecut timpul în codrul şi pe malul Neargănului, de care a rămas legat pe vecie. „Atrăgătoare şi frumoase, limba română şi chimia vor deveni obiectele de învăţământ dragi sufletului său.” Şi-a continuat studiile la Şcoala Medie de Chimie din Bucureşti. Cunoscând şi îndrăgind cântecul şi jocul popular, Velişcu Ion Boldea a fost selectat ca membru al echipei de dansuri de la Ansamblul folcloric al Palatului de Cultură şi Odihnă ,,I. V. Stalin”, din Bucureşti, fiind instruit de maestrul Maria Badea, în vederea pregătirii Festivalului Internaţional al Tineretului şi Studenţilor, care urma să se desfăşoare în Capitală. În acei ani, a făcut parte din mai multe formaţii de dansuri, pregătite de coregrafi de prestigiu precum Gh. Popescu Judeţ, Florea Capsalli ş.a. Tot în acei ani (1951-1955), a instruit, pentru diverse produse, formaţia de dansuri a Fabricii de conserve „Flora”. Şi, pentru o masă pe zi, a pregătit şi echipa de dansuri a Ministerului Agriculturii. Îndrăgind învăţământul, şi-a desăvârşit pregătirea profesională, devenind student al Institutului de Limba şi Literatura rusă. Aici, a fost cooptat ca membru al formaţiei de dansuri populare a Institutului, instruită de maestrul Ion Grama. În anul 1955, înfiinţându-se Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa”, fiind student, a fost cooptat în Ansamblul acestei instituţii, avându-l ca dirijor pe Victor Predescu şi maestru coregraf pe I. Câmpean. Din anul 1958, după absolvirea Institutului, a fost profesor de limba rusă la Şcoala elementară din Perieţi, raionul Slobozia. A continuat să colaboreze cu echipa de dansuri a Casei de Cultură a Studenţilor, sub conducerea maestrului Petru Bodent şi a asistentului Nichita Pop. Atras de măreţia spectacolului naturii din Valea Almăjului, în 1961 s-a reîntors pe melegurile natale, fiind angajat ca metodist, apoi ca director la Casa de Cultură Raională Bozovici, unde, alături de alţi doi împătimiţi de folclor, Ilie Şuta şi Ion Stan, au înfiinţat ansamblul de cântece şi dansuri al instituţiei, compus din 24 de perechi de dansatori, o orchestră, solişti şi grup vocal. Tot aici, a activat Marin Jurchescu, ca dirijor, sprijinit moral şi material de compozitorul Nicolae Ursu, înfiinţând Ansamblul de datini şi obiceiuri „Cucu-Răscucu!”. Aici, a avut posibilitatea să participe la toate concursurile naţionale, unde l-a cunoscut pe Ion Macrea, de care l-a legat o statornică şi îndelungată prietenie. La reorganizarea administrativ-teritorială din anul 1968, odată cu înfiinţarea judeţului Caraş-Severin, Velişcu Ion Boldea a fost transferat şi încadrat ca inspector la Comitetul Judeţean pentru Cultură al Judeţului, pentru ca, după câteva luni, să fie numit director al Casei Judeţene a Creaţiei Populare, care a funcţionat în Reşiţa, instituţie pe care a condus-o timp de peste trei decenii. „În 1969, alături de Eugen Someşan, Mihai Deleanu, Nicolae Perescu, George Motoia Craiu şi talentaţii coregrafi Afilon Laţcu şi Ioan Munteanu, a înfiinţat primul Ansamblul de Cântece şi Dansuri de amatori din Caraş-Severin – «Semenicul», la Caransebeş. În cele trei decenii de activitate neîntreruptă, «Tata Boldea», cum i se spunea, în timp şi împreună cu Ioan Ghiaur, Nistor Ghimboaşă, Iancu Laurenţiu şi Simion Samoilă, au determinat creşterea valorii acestui colectiv şi impunerea lui în plan naţional şi internaţional”.

Ghirlanda decorativă şi plină de folclor a Caraş-Severinului i-a dat puterea de a contribui, împreună cu alţi împătimiţi asemenea lui, la înfiinţarea Ansamblurilor folclorice „Balada Cernei” din Băile Herculane, „Ciobănaşul” din Băuţar, „Petniciana” din Petnic, „Caraşul” din Greoni, „Slătinioara” din Slatina Timiş, precum şi a Ansamblului Sârbesc din Moldova Veche. Ca specialist în probleme de coregrafie, a sprijinit activitatea Ansamblului Croat din Clocotici, precum şi formaţiile de dansuri populare din Teregova, Cârpa, Prigor, Eftimie Murgu, Măgura, Marga, Cornereva, Luncaviţa, Copăcele, Borlova, Vălişoara. „Amintirile strămoşilor ce vin din adâncuri le-a concretizat în Festivalurile folclorice «Hercules», «Mândru mi-s, că-s bănăţean», «Valea Almăjului», «Afilon Laţcu», «Povestea vorbei», «Aurelia Fătu-Răduţu», «Luţă Ioviţă», «George Motoia Craiu», «Ion Luca Bănăţeanu»”. A sprijinit reluarea tradiţionalelor „Baluri ale izmenelor”, adevărate parade şi concursuri de costume populare tradiţionale (păcat că aceste costume se îmbracă numai la aceste baluri şi dacă s-ar putea nicidecum, ajungându-se până acolo încât şi colegii cântăreţi renunţă la aceste podoabe inestimabile – n.a.).

Velişcu Boldea a publicat lucrări pe teme cultural-artistice în revistele „Tradiţie şi contemporaneitate”, „Semenicul”, „Foaia diecezană”, „Revista noastră”, „Confluenţe” etc. De trei ori a reprezentat România în jurii peste hotare. În întreaga sa activitate de maestru coregraf, a reuşit să reprezinte fidel filonul originar şi original. Din 1968, a constituit colective de specialişti competenţi şi în alte domenii: muzică, arte plastice, literatură, teatru de amatori. Sprijinit de colegi de înalt profesionalism – profesorii Petru Oalde, Doru Moraru, Ioan Muntean, Ada D. Cruceanu, Octavian Doclin etc. –, a putut face ca reprezentaţii judeţului Caraş-Severin să se situeze de fiecare dată în fruntea întrecerilor naţionale şi să reprezinte la o înaltă ţinută artistică România în confruntările internaţionale. Fiind atras de muzică, de dans şi de joc, a văzut modalităţi de trăiri ale neamului românesc, devenind şi unul dintre marii coregrafi ai României. Îndelungata lui experienţă de viaţă şi sentimentele faţă de folclorul românesc (după cum spune almăjeanul Dănilă Sitaru) îl aşează pe Velişcu Boldea în galeria marilor almăjeni.

Velişcu Boldea ne-a părăsit pentru totdeauna în 22 februarie 2006, dar amintirea lui va dăinui atâta vreme cât vor vieţui şi cele realizate de el.

Prezenţi în sală, pe lângă îndoliata sa soţie Doina Boldea, au mai fost jurnalistul Gheorghe Jurma, criticul Ada Cruceanu Chisăliţă, directorul Şcolii populare de artă – prof. Mariana Dănescu, dirijori, coregrafi şi dansatori, dintre care îi amintim pe Moni Samoilă, Nistor Ghimboaşă, Bujorel Purice, Petru Dalea, Angelica Stanciu, Dan Liuţ, Florica Franţ, Ion Ghiaur, Tavi Peptenar, Simion Dragalina, Dumitru Dragomir, Semenica Laţcu ş.a., precum şi preotul Petru Berbentea, care, ulterior, a oficiat şi slujba de pomenire.

A doua zi, respectiv în 24 februarie, începând cu ora 17, la sala Casei de Cutură Oţelu Roşu a avut loc cea de a V-a ediţie a Festivalului folcloric „Velişcu Boldea”. Manifestarea a fost deschisă de primarul din Oţelu Roşu, Simion Iancu, care în cuvântul său a evidenţiat câteva aspecte legate de viaţa şi activitatea celui omagiat. După prezentarea unui filmuleţ, realizat de Nicolae Negruţiu, a avut loc spectacolul folcloric susţinut de Ansamblul „Iedera” din Oţelu Roşu, coregraf Avram Boţa, Fanfara şi ansamblul „Cununiţa” din Bănia, instructor Nicolae Borozan, Ansamblul „Reşiţeana” din Reşiţa, coregraf Niţu Moica, Ansamblul „Ghiocelul” din Giroc, coregraf Victor Jigăreanu, şi Ansamblul „Semenicul” din Reşiţa, coregraf Nistor Ghimboaşă. La reuşita manifestării au mai contribuit soliştii vocali Ramona Viţa, Gabi Zaharia, Petrică Pascar, Codruţa Moldovan, Iasmina Iova şi Lorena Pena.

Ştefan ISAC