A venit pe această lume în 14 aprilie 1822, la Rudăria (azi, Eftimie Murgu), descendent al unei familii macedo-române stabilită la Rudăria. A urmat cursurile Şcolii Naţionalnice din comuna natală, între anii 1829-1832. A trecut apoi la Şcoala Trivială cu limba de predare germană, din Bozovici, unde a absolvit primele două cursuri, cursul al III-lea continuându-l la o altă Şcoală Trivială, probabil cea din Mehadia.

Între anii 1836-1841, a frecventat Şcoala Militară de Matematici din Caransebeş, obţinând gradul de sublocotenent clasa a II-a, la 19 ani.

A urmat apoi cursurile Academiei Militare din Viena. La absolvire, a fost avansat sublocotenent clasa I şi repartizat ca profesor la Şcoala de Matematici a Regimentului 13 din Caransebeş.

A urcat an de an treptele ierarhiei militare, ajungând în 1870 la gradul de General de brigadă.

În calitatea sa de ofiţer al Armatei Imperiale, a participat la confruntările Armatei din timpul Revoluţiei de la 1848-1849.

În timpul Războiului Crimeei (1854-1856), când Regimentul 13 din Caransebeş trecea prin Ţara Românească, a primit sarcina specială de a redacta primele hărţi topografice pentru Oltenia şi Muntenia. Mai târziu, Serviciul Topografic Român va folosi harta întocmită de el.

La 1 noiembrie 1872, Traian Doda şi-a dat demisia din Armata Imperială şi s-a retras la Caransebeş. Domnitorul Carol I şi primul-ministru al României, I.C. Brătianu, au considerat necesară chemarea Generalului Doda în Armata Română, dorinţă ce nu s-a putut înfăptui. Totuşi, Traian Doda a făcut o serie de recomandări privind modul de desfăşurare a campaniei din 1877, recomandări de care s-a ţinut seama. Retregându-se din Armata Imperială, Traian Doda a continuat să lupte împotriva politicii statului maghiar. Între anii 1871-1887, a fost ales deputat în Parlamentul din Budapesta de şase ori consecutiv, candidând cu program naţional. La ultima alegere, el a fost singurul deputat român din Transilvania şi Banat.

Pe lângă activitatea politică, Traian Doda s-a preocupat de ridicarea culturală a poporului român din graniţă, militând, în mod deosebit, pentru înfiinţarea unor şcoli româneşti. În urma eforturilor sale susţinute, a putut lua fiinţă şi funcţiona, între anii 1875-1880, la Bozovici, Şcoala Confesională Superioară, cu limba de predare română. În 1876-1880, românii din Caransebeş s-au organizat în vederea întemeierii unui liceu cu predare în limba română. S-a ales un Comitet de iniţiativă, a cărui deviză a fost „Pentru noi, prin noi înşine” şi în fruntea căruia s-a aflat Traian Doda. În septembrie1913 a început zidirea clădirii. În 1918, edificiul a fost inaugurat oficial, odată cu dezvelirea monumentului „Pro Patria”. În 1934, a fost pusă piatra de temelie a internatului liceului, unde în prezent se află ciclurile primar şi gimnazial. În 2009, Liceul „Traian Doda” a primit titlul de Şcoală Europeană. La acest liceu, au trăit anii primelor modelări intelectuale acad. Constantin Daicoviciu, acad. Corneliu Baba, Fűlop Műler, Ion Luca Bănăţeanu, Filaret Barbu, acad. Costin Ionete. Acestora le-au urmat alte generaţii de scriitori, matematicieni, fizicieni, biologi, chimişti sau foşti şi actuali profesori ai liceului. Toţi absolvenţii acestui liceu sunt mândri că au fost elevii aici.

Dacă, pe plan politic şi cultural, Generalul Doda nu a reuşit să-şi materializeze pe deplin punctele din programul său electoral, pe plan economic a izbutit să transforme Comunitatea de Avere într-o puternică instituţie menită să se opună procesului de maghiarizare. El a deţinut funcţia de preşedinte al Comunităţii de Avere timp de 18 ani, perioadă în care s-a dovedit un strălucit organizator. A reuşit să facă din fosta Comunitate de Avere din Caransebeş una dintre cele mai puternice instituţii economice din Banat, denumită de localnici Reşiţa Mică.

Prin toată activitatea sa, Traian Doda a contribuit la ridicarea conştiinţei româneşti a populaţiei din acest colţ de ţară, fapt ce s-a înscris în ampla acţiune de pregătire a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Traian Doda s-a stins din viaţă la 16 iulie 1895, în Caransebeş, oraş care i-a cinstit întreaga-i activitate, acordând numele său liceului din acest localitate.

Ştefan ISAC