Din localitatea Voislova, la stânga în direcţia de mers către Haţeg, pe Drumul Judeţean 684, la 6 kilometri se află comuna Rusca Montană, iar la alţi 15 – Ruschiţa.

Istoria localităţii Rusca Montană este relativ nouă, şi începe odată cu exploatările miniere din jur (1770-1780). De altfel, aşezarea iniţială a fost numită „Varniţa”, acolo fiind construite primele cuptoare de topit fier, în jurul anului 1780.

La începutul secolului al XIX-lea exista Societatea Unită Bistra-Ruschiţa (Vereinigten, Bistraer und Ruskiczer), cu sediul în Rusca Montană. Tranzacţia este realizată în 1823 şi recunoscută de Iacob von Hansowitz, proprietarul Uzinei de la Ferdinandsberg.

În anul 1828, la Ruschiţa, şi în 1830 la Rusca Montană, vor fi puse în funcţiune şi trei cuptoare de pudlaj.

Începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, datorită tehnicii învechite care se folosea, produsele fabricate aici au început să devină nerentabile. Societatea Unită Bistra-Ruschiţa îşi vinde, la 13 septembrie 1857, întreprinderile de la Ruschiţa, Rusca Montană şi Ferdinandsberg, Primei Societăţi de Mine şi Metalurgie – Erster Banater Siebenblirger Ververks Gesellschaft, cu sediul la Viena.

Odată cu trecerea anilor, interesul pentru uzinele de la Ruschiţa şi Rusca Montană începe să scadă, acestea devin tot mai nerentabile şi vor dispărea, rămânând doar uzina de la Ferdinandsberg.

Populaţia comunei Rusca Montană numără în prezent 2.389 de locuitori, majoritatea fiind români, alături de care mai trăiesc germani.

În localitate există o Şcoală cu clasele I-VIII, în centrul de comună, şi două Şcoli cu clasele I-IV, dintre care una la Ruschiţa. De asemenea, mai sunt două Grădiniţe şi o Bibliotecă comunală. Nu este lipsit de interes, chiar se recomandă celor care poposesc aici pentru câteva ore, să viziteze Muzeul „Peter Pan”. În centrul comunei se găsesc Căminul Cultural şi sediul Ocolului Silvic.

Pe raza comunei sunt cinci biserici. Se presupune că anterior actualei biserici, a mai existat una, deoarece Sfântul Antimis, găsit aici şi care se află la Muzeul Mitropoliei Banatului, avea inscripţionat „1786” şi aparţinea satului Ruskberg (Rusca Montană). Actuala biserică s-a ridicat în 1858 şi poartă hramul „Pogorârea Sfântului Duh”. Pe lângă acest lăcaş de cult se mai găsesc o biserică catolică, două biserici baptiste şi una penticostală.

Deşi în trecut exista o cale ferată pe ecartament îngust, care făcea legătura între Rusca Montană şi Voislova, astăzi singura cale de acces între Rusca Montană şi DN 68, prin Voislova, este Drumul Judeţean 684, care este asfaltat, iar mijloacele de transport sunt fie personale, fie aparţin unor firme private în domeniu.

În ceea ce priveşte economia, până în 1989 se exploata aici minereu de plumb, la Rusca Montană existând şi o staţie de flotare, care însă polua foarte puternic râul Bistra. De asemenea, se exploata marmură la Ruschiţa. Dintre industriile „istorice” tradiţionale, amintim mineritul şi extracţia marmurei. Pe raza comunei îşi desfăşoară activitatea un număr de 42 de societăţi comerciale, cea mai importantă fiind Cariera de marmură de la Ruschiţa, apoi un număr mare de firme care se ocupă cu prelucrarea marmurei, comerţ şi alte servicii. Ca zone de dezvoltare, pot fi amintite dezvoltarea turismului şi valorificarea resurselor locale – minereuri, lemn, marmură, piatră.

Pe teritoriul comunei Rusca Montană se află Zona protejată „Pleşu”, recunoscută pentru flora şi fauna sa. Fără doar şi poate, cel mai important punct de atracţie este Monumentul Tursimului, unic în lume, pe care îl putem vedea la intrarea în comună dinspre Voislova. Tot ca puncte de atracţie, reamintim Muzeul „Peter Pan” şi Cariera de marmură de la Ruschiţa.

Din păcate, comuna nu dispune de oferte de cazare, acestea fiind puţine şi doar în gospodăriile localnicilor. Pentru a remedia aceste neajunsuri, comunitatea locală are în vedere o serie de proiecte de dezvoltare. Acestea vizează valorificarea potenţialului turistic local şi punerea în valoare a monumentelor de pe raza comunei. Cea mai mare prioritate constă în amenajarea urgentă a zonei din jurul Monumentului Turismului, construirea de spaţii pentru cazare destinate turiştilor, canalizarea localităţii şi reabilitarea drumurilor.

Avram BOŢA