29 de şcoli, fără autorizaţie privind securitatea la incendiu
Într-un comunicat al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic” al judeţului Caraş-Severin, se arată că instituţia întreprinde permanent măsuri pentru sprijinirea intrării în legalitate privind securitatea la incendiu a tuturor obiectivelor care necesită autorizare pe această linie. Unităților de învățământ de pe teritoriul județului li s-a acordat o atenție deosebită și s-au luat o serie de măsuri suplimentare. Astfel, în vederea asigurării, verificării și creșterii nivelului de siguranță pe linia securității la incendiu, în unitățile de învățământ s-au efectuat următoarele:
-au fost cuprinse în planificarea anuală a Inspecţiei de Prevenire toate unităţile de învăţământ din judeţ, atât cele autorizate, cât şi cele neautorizate; Continuă să citești
Ghidul comunelor: Turnu Ruieni
Comuna Turnu Ruieni se află în nord-estul judeţului Caraş-Severin, pe partea de nord a Culoarului Timiş-Cerna, la poalele de nord-vest ale Muntelui Mic, pe valea râului Sebeş. Are o suprafaţă de 16.091 ha, din care 44 ha intravilan şi 16.047 extravilan. Comuna numără 1.094 de gospodării, are trei grădiniţe şi trei şcoli, având în componenţă satele Turnu Ruieni, Borlova, Zerveşti, Dalci, Ciceni şi Zlagna.
Activităţile specifice zonei sunt agricultura, pomicultura, creşterea animalelor şi prelucrarea lemnului, cele economice constând, în principal, din confecționarea costumelor populare, agroturism şi exploatarea şi prelucrarea lemnului.
Obiective turistice care pot fi vizitate în comună sunt Staţiunea Muntele Mic, Munţii Ţarcu, Turnul lui Ovidiu, Poiana cu Narcise de la Zerveşti, Lacul de acumulare de la Zerveşti, Parcul cu bustul fostului ministru Trandafir Cocârlă de la Turnu Ruieni, precum şi Parcul cu bustul Generalului Ioan Drăgălina de la Borlova. Continuă să citești
Oare unde este talantul meu?
Omul toată viața aleargă. Uneori nici nu înțelege încotro, dar aleargă. În drumul lui de-o clipă, zărește atât de multe lucruri, așa cum le-ai zări de pe geamul unui tren, lucruri ce se grăbesc să răsară, pe urmă aleargă în depărtare deformându-și chipul. Se întâmplă să obosești la un moment dat, să te oprești, să te rupi de toate și să te odihnești.
Într-una din călătoriile mele am obosit un moment și m-am oprit o clipă, pe o bancă, la umbra unui brad, ca să mă odihnesc. Toate lucrurile păreau să-și întoarcă chipul spre mine, iscodindu-mă. Toate făpturile din jurul meu se pierdeau în iluzia unor întrebări fără răspuns. De ce stă? Nu se simte bine? A murit? Nu are ce lucra? Am privit ironic agitația din jur și m-am ascuns și mai adânc într-o clipă de tăcere și analiză. E bine când taci și asculți. Atunci poți observa și simți toate frământările din lumea cea oarbă a furnicii. Ca o furnică omul aleargă, adună, cară și intră sub pământ. „Deşertăciunea deşertăciunilor – zice Ecclesiastul –, deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciuni! […] Ceea ce este strâmb nu se poate îndrepta şi ceea ce lipseşte nu se poate număra./ Şi mi-am silit inima ca să pătrund înţelepciunea şi ştiinţa, nebunia şi prostia, dar am înţeles că şi aceasta este vânare de vânt. […] Pentru orice lucru este o clipă prielnică şi vreme pentru orice îndeletnicire de sub cer./ Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El a pus în inima lor şi veşnicia”. (Ecclesiastul c.3, v1,v11). Continuă să citești
De ce nu are Caransebeşul abator…
Unul dintre punctele pe marginea căruia s-a discutat mult în şedinţa de la sfârşitul lunii trecute a Consiliului Local Caransebeş a fost cel referitor la respingerea cererii formulate de administratorul SC Paco Leapeio SRL, care solicita prelungirea cu un an a termenului contractului de vânzare-cumpărare a terenului pe care acesta dorea să-şi dezvolte investiţia, respectiv un abator, cu punct de refrigerare a cărnii.
Necunoscând, probabil, procedurile care se desfăşoară într-un asemenea for, Ioan Cârpaci, prezent în sala de şedinţe, a cerut să ia cuvântul pentru a-şi apăra cauza abia după ce proiectul de hotărâre a primit aviz favorabil din partea consilierilor locali, astfel că intervenţia sa a fost tardivă, iar contractul pentru cele două parcele în suprafaţă totală de 10.000 de metri pătraţi, din zona TMD, pentru care a plătit 35.000 de euro, nu a mai fost prelungit.
Cu toate acestea, omul de afaceri a ţinut să-şi spună of-ul, înşirând problemele întâmpinate în demararea investiţiei, afirmând că încă de la început existau neconcordanțe între ceea ce era stipulat în contractul de vânzare pentru cele două parcele, și situația reală din teren. Conform afirmaţiilor sale, reprezentanţii societăţii TMD Friction au pretins că o parte din teren este proprietatea acestei firme, Primăria Caransebeş constatând că, într-adevăr, o porțiune de 64 de mp era suprapusă cu proprietatea TMD Friction. Un alt aspect sesizat de Ioan Cârpaci a fost acela că terenul cumpărat de el, în loc să fie intravilan, s-a dovedit a fi extravilan, ba, mai mult, în Cartea Funciară suprafaţa figura ca pășune, fapt care l-a împiedicat să construiască. Văzând toate acestea, administratorul SC Paco Leapeio a ridicat o clădire, pentru a-şi demonstra, totuşi, buna-credinţă, chiar dacă nu avea autorizație de construire de la Primăria municipiului, însă a trebuit să o demoleze, pentru a nu fi amendat pentru gestul său. Continuă să citești
Guma
Zilele trecute am răsfoit – vorba vine – paginile unui ziar online. Mai fac şi asta din când în când, fiindcă ştiu că ei sunt mult mai grăbiţi decât mine, la somnorosul meu de săptămânal, sunt şi mai mulţi, aşa că uneori mai trag cu coada ochiului şi mă mai inspir de la ei. Alteori, când am puţin mai mult timp, urmăresc site-urile pur şi simplu ca să văd în ce ape se mai scaldă colegii mei, cu cine mai ţin şi pe care-i mai înjură. Recunosc că nu mă omor cu cititul şi că doar rareori depăşesc trei rânduri sub titlu, dar nu din răutate, ci pentru că suntem o lume atât de mică şi ne cunoaştem atât de bine între noi, încât de cele mai multe ori ştiu ce-au să scrie încă dinainte de a pune mâna pe pix ori pe tastatura calculatorului.
În ziua aceea, toate au fost exact aşa cum am descris lucrurile până aici. Din începutul unui articol – fiindcă n-am citit decât primele trei rânduri şi vreo două de la mijlocul paginii – am aflat la ce nuntă faină fusese autorul reportajului: mirele lucra în Germania, dar nu sunt sigur sută la sută de ţară, mireasa parcă în Austria, dar nici de data asta nu bag mâna-n foc, socrul mare cred că în Spania, soacra mare în Italia, socrul mic în Danemarca, soacra mică în Luxemburg, iar naşii – el în Irlanda, iar ea, dacă nu mă-nşel, în Grecia. Din cele citite la mijloc, alea două rânduri de care am pomenit, am înţeles că din bătătură s-au dus cu toţii, cu vreo 80 de maşini să moară lumea, la un local de local, şi-au încins o nuntă românească despre care o să se povestească cel puţin vreo zece mii de ani, începând cu 2018. Continuă să citești
Încă cinci parcometre la Caransebeş
În ultima şedinţă de lucru, consilierii locali caransebeşeni au aprobat cu unanimitate de voturi proiectul de hotărâre privind documentaţia tehnică pentru autorizaţia de construire a unui număr de cinci parcometre pe străzile Mihail Halici, Vasile Alecsandri, Racoviţa şi Nicolae Bălcescu. Valoarea estimată a investiţiei este de 87.160 de lei, fără TVA, iar durata de realizare va fi de 30 de zile.
Preţuri în Piaţa Gugulanilor
În aceste zile, producătorii agricoli care îşi desfac marfa în Piaţa Gugulanilor din Caransebeş, cea mai atrăgătoare din judeţ, conform statisticilor, practică următoarele preţuri: brânză dulce – 10-12 lei/kg, urdă – 8 lei/kg, caş de oaie – 20-22 lei/kg, caş de vacă 10-14 lei/kg, smântână (borcan) – 10-12 lei/kg, telemea de vacă – 12-15 lei/kg, brânză proaspătă de vacă – 10-12 lei/kg, brânză de oaie – 25-30 lei/kg, lapte dulce – 2-2,5 lei/l; miere de albine – 22-35 lei/kg, sâmbure de nucă veche – 40-45 lei/kg; varză murată – 5 lei/kg; cartofi noi – 1-2 lei/kg, dovlecei – 3-4 lei/kg, fasole verde – 3-5 lei/kg, ardei gras – 3-5 lei/kg, ceapă – 3 lei/kg, usturoi – 15-20 lei/kg, sfeclă roşie – 3 lei/kg, fasole uscată – 10-12 lei/kg, roşii – 2-4 lei/kg, castraveţi – 2-3 lei/kg, varză nouă – 3 lei/kg, vinete – 4-5 lei/kg, conopidă – 3 lei/kg, morcovi noi – 7-8 lei/kg, albitură timpurie – 8-10 lei/kg, ţelină – 10 lei/kg, verdeţuri – 1 leu/legătură, ceapă verde – 1-2 leu/leg., usturoi verde – 2 leu/leg.; mere – 3-5 lei/kg,
Comentarii recente