File de calendar
21 martie: 1685 – S-a născut Johann Sebastian Bach, compozitor şi organist german (d. 1750); 1960 – S-a născut Ayrton Senna, pilot brazilian de Formula 1 (d. 1994); 1990 – România a solicitat aderarea la Consiliul Europei, cerere acceptată la 7 octombrie 1993.
22 martie: 1832 – A decedat Johann Wolfgang von Goethe, poet, dramaturg şi prozator german (n. 1749); 1937 – S-a născut Emerich Jenei, fotbalist şi antrenor român; 1951 – S-a născut Tora Vasilescu, actriţă de teatru şi film.
23 martie: 1847 – S-a născut Alexandru D. Xenopol, istoric, filosof şi critic literar (d. 1920); 1998 – Pelicula „Titanic” a adunat nu mai puţin de 11 trofee Oscar; 2011 – A încetat din viaţă Elizabeth Taylor, actriţă americană (n. 1932).
24 martie: 1880 – A murit Gheorghe Magheru, general şi politician, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848, din Ţara Românească (n. 1802); 1905 – A decedat Jules Verne, scriitor francez (n. 1828); 1990 – A luat fiinţă Serviciul Român de Informaţii. Continuă să citești
Poliţiştii şi pădurea
În cadrul ultimei şedinţe a Colegiului Prefectural, reprezentanţii Inspectoratului de Poliție Județean Caraș-Severin au prezentat o informare privind activitățile desfășurate și rezultatele obținute de structurile de poliție în anul 2018 pentru prevenirea și combaterea infracționalității în domeniul silviculturii.
Astfel, în perioada de referinţă, au fost executate 971 acţiuni/controale punctuale cu specialişti din cadrul Gărzii Forestiere Timișoara, Direcției Silvice Caraș-Severin, Gărzii de Mediu şi Jandarmeriei, după cum urmează: 82 de acţiuni/controale în fondul forestier; 39 de acţiuni/controale pe linia provenienţei, prelucrării, depozitării şi valorificării materialului lemnos; 774 de acţiuni/controale pe linia legalităţii transportului materialului lemnos împreună cu specialiştii silvici aparţinând Direcției Silvice, Ocoalelor silvice sau din cadrul Gărzii Forestiere Timișoara; 76 alte acțiuni in domeniul silvic. Continuă să citești
Cugetări despre milă
Unde este milostivirea, acolo este mântuirea, care nu este părtașă la chinul veșnic; unde este milă, nu este judecată; unde este milostivire, nu este nevoie de îndreptățire. Răsplata pentru faptele milei este Împărăția Cerească. Pedeapsa pentru nemilostivire este focul veșnic. „Fiți milostivi, precum Tatăl vostru este milostiv” (Luca 6,36). „Fericit cel care caută la sărac și la sărman; în ziua cea rea îl va izbăvi pe el Domnul. Domnul să-l păzească pe el și să-l vieze și să-l fericească pe pământ și să nu-l dea în mâinile vrăjmașilor lui” (Psalmul 40,1-2).
Mila și milostenia sunt inima virtuților, unde voim să facem milostenie, avem nevoie de bunăvoință. Cum ne vom purta cu aproapele nostru, așa se va purta și Dumnezeu cu noi. Nimic nu este atât de plăcut lui Dumnezeu decât milosârdia. Milostenia dată săracului, lui Hristos îi este dată. Milostenia tămăduiește toate bolile sufletești, este mijlocitoarea vieții veșnice. De vei da milostenie, nu-ți va pieri comoara, iar de nu vei da, îți va pieri. Mare este mila atunci când din strictul necesar, nu din prisosul nostru, facem milostenie. (Sfântul Ioan Gură de Aur). Continuă să citești
Sănătatea şi asigurările sociale în Caransebeş, între anii 1865-1919
Este cunoscut faptul că la reşedinţa Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean din Caransebeş a funcţionat, până la desfiinţarea sa, un spital militar, aflat sub controlul nemijlocit al comandantului de regiment şi al medicului-şef de regiment. De asemenea, pe lângă această unitate spitalicească a funcţionat şi o farmacie.
După trecerea în administraţia civilă a Graniţei militare bănăţene, în Caransebeş a funcţionat un spital civil, reprezentanţa orăşenească punându-l încă din anul 1873 sub controlul unei comisii speciale pentru administrarea spitalului, deoarece fondurile pentru buna funcţionare a acestuia proveneau din bugetul local. Pe de altă parte, unele fonduri, precum cele pentru spitale, care fuseseră create sub regimul militar, puteau fi utilizate în continuare pentru nevoile spitalului civil, aşa cum se prevede în Decretul din 9 iunie 1872 semnat de Francisc Iosif I, în calitate de rege al Ungariei. Continuă să citești
Concursul Internaţional de Interpretare Vocală şi Instrumentală „Luţă Ioviţă”
Primăria municipiului Caransebeş şi Casa de Cultură „George Suru”
Organizează Concursul Internaţional de Interpretare Vocală şi Instrumentală „Luţă Ioviţă”, ediția a XXV-a
în perioada 2-3 mai 2019
Festivalul-Concurs Internaţional „Luţă Ioviţă” pentru solişti vocali şi instrumentişti, care se va desfăşura în Caransebeş, este o expresie a dragostei şi preţuirii faţă de patrimoniul muzical din Banat şi din ţară, constituind o modalitate constantă de descoperire şi afirmare a talentelor interpretative din România și a românilor din Republica Moldova, Serbia, Ungaria și Ucraina.
Concursul se desfăşoară pe două secţiuni: Continuă să citești
Viaţa în pași de dans
Te-ai gândit vreodată că ai putea trece prin viață în pași de dans, că viața însăși e un dans? Începe liniștitor ca un murmur de ape, pe urmă curge limpede ca o barcă pe undele line ale mărilor, un vals al corabiei ce plutește pe întinderea albastră, scăldată în aurul soarelui. Când soarele e la amiază și se ascunde după nori, dansul începe să devină mai energic, ritmul lui e din ce în ce mai intens. La un moment-dat, simți că îți pierzi echilibrul, că dansul e amețitor și o să cazi, observi că văzduhul e acoperit de nori și în locul razelor de soare se grăbesc să săgeteze lumini ascuțite. Fulgerele cad spre tine aducând cu ele zgomote atât de puternice, încât aluneci pe podeaua frământată de atâta vreme și totuși nu renunți, te agăți de mâna caldă ce te îndeamnă să continui valsul vieții tale, mai repede, din ce în ce mai repede. Observi din nou soarele, dar e mai puternic ca altă dată, observi că verdeața prinde a lumina, dar te îmbeți de culoare și parcă dansul e mai copleșitor ca niciodată, pe urmă simți o răceală în tot corpul, ritmul alert al dansului încetează, parcă totul îngheață în jur, vezi ultima privire și cea mai dulce a celui ce ți-a fost jumătatea valsului tău prin viață, asculți ultimul susur de vioară, observi că totul se oprește în loc, se depărtează, rămâi singur într-o sală de dans imensă. Asta a fost. Dansul s-a sfârșit, iar tu ai înghețat acolo unde muzica a bătut ultima secundă. Continuă să citești
Apicultorul – îmblânzitorul şi prietenul albinelor
Apicultorul este acel om care trăieşte sensibilitatea lucrurilor acestei vieţi, el e cel care vede cu ochii inimii şi pătrunde împreună cu albina lui iubită esenţa dragostei. Tot apicultorul e cel care cunoaşte profunzimea înţelepciunii, căci cine altul e prietenul, îmblânzitorul insectelor cunoaşterii dacă nu el, al insectelor ce înfățișează perfecțiunea prin hexagoanele fagurilor? Câtă înţelepciune găseşte albina în fiecare palat al florii, cât de mult îi este răsplătită munca prin izvoarele cunoaşterii ce i se deschid cu fiecare plantă ce o adăposteşte! Apicultorul încearcă să-i pătrundă adâncimea fiinţei, să-i studieze misterul cercetării fiecărei flori, să se lumineze cu înţelepciunea tainică a albinei.
Acest om al celor mai adânci lucruri ale vieţii, apicultorul, e exemplul adevăratei prietenii, cunoscătorul esenţei iubirii, căci doar el a învăţat ce înseamnă devotamentul din viaţa bine organizată a familiei de albine, doar el cunoaşte puterea sacrificiului pentru împlinirea unei misiuni, prin observarea atentă a muncii albinelor din timpul culesurilor, majoritatea albinelor lucrătoare trăind doar pentru această menire. Continuă să citești
Lupac – Ezeriş, interzis cardiacilor!
Voinţa Lupac – Progresul Ezeriş 4-3 (3-1)
Duminică, 17 martie, Lupacul a jucat primul meci din acest an pe teren propriu, în cadrul etapei a XIV-a a Ligii a IV-a, adversar fiindu-i Progresul Ezeriş, echipă care a făcut… Continuă să citești
Caransebeşul, victorie clară cu Oraviţa
Viitorul Caransebeş – CS Oraviţa 4-1 (3-1)
În etapa a XIV-a a Ligii a IV-a, prima a returului, Viitorul Caransebeş a jucat sâmbătă, 16 martie, pe Stadionul Municipal din Parcul Teiuş, cu CS Oraviţa, formaţie pe care, în… Continuă să citești
Comentarii recente