Muzeul caransebeșean, în miezul descoperirilor de la Băile Herculane


Cu ocazia unor lucrări efectuate, la sfârșitul lunii trecute, la rețelele de apă și canalizare din zona Centrului vechi al orașului-stațiune Băile Herculane, muncitorii au dat din întâmplare peste încăperile unui fost complex termal, cu o vechime apreciată de arheologi la 2000 de ani. Imediat, administrația locală a luat legătura cu cercetătorii de la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș, care și-au început activitatea în zona descoperirilor deosebit de importante de la Băile Herculane.

În acest sens, recent, am stat de vorbă cu Adrian Ardeț, directorul instituției caransebeșene, pentru a obține mai multe date legate de acest eveniment. „În această perioadă, noi am reuşit să scoatem la lumină urmele unui edificiu termal deosebit de important, cu un bazin central având o lăţime de 13,5 metri, adică 15 picioare, acesta apropiindu-se de marile edificii termale cunoscute în lumea romană. La Băile Herculane este pentru prima dată când în provincia romană Dacia avem un edificiu de asemenea amploare. Acolo există bazinul de apă fierbinte – caldarium, am reuşit să descoperim şi bazinul de apă caldă, iar într-o zonă apropiată probabil că se află şi frigidarium, bazinul de apă rece, în jurul cărora s-a dezvoltat acest complex termal. Cercetările noastre s-au orientat atât spre Parcul Central, cât şi spre zonele limitrofe. Urmează ca pe parcursul acestei luni să definitivăm întreaga cercetare şi toate aceste monumente deosebit de importante în ceea ce priveşte istoria noastră să fie conservate, pentru că Primăria Băile Herculane intenţionează să reabiliteze aceste bazine şi să le pună în valoare, chiar dacă ele se află pe strada principală, cea care traversează staţiunea. Este pentru prima dată când, după mai bine de 250 de ani, reuşim să descoperim şi să scoatem în faţa publicului şi a lumii ştiinţifice urmele a ceea ce, acum 2000 de ani, a fost staţiunea Băile Herculane. Aceste descoperiri vin să întregească imaginea acestei zone deosebit de pitoreşti în ceea ce priveşte turismul balnear din România de astăzi”, a spus Adrian Ardeţ.

Pentru conservarea și punerea în valoare a acestor vestigii, administrația locală a stațiunii intenționează să restricționeze accesul autovehiculelor în Centrul istoric, artera devenind alee pietonală, iar descoperirile arheologice vor fi expuse cu protecția unor podele din plastic transparent, pe care vor putea circula turiștii.

Sonia BERGER