Avocaţii cer achitarea hackerilor din Caransebeş


Nu există elementele care definesc grupul infracţional!”

După ce, timp de trei ani, cei zece caransebeşeni acuzaţi de iniţiere, constituire de grup infracţional organizat şi de aderare sau sprijinire a unui asemenea grup, în vederea săvârşirii de fraude informatice, s-au tot perindat pe holurile instanţei cărăşene, în 4 iulie Tribunalul Caraş-Severin ar fi trebuit să pronunţe sentinţa. Apoi, s-a decis ca aceasta să fie amânată pentru miercuri, 11 iulie. „În opinia mea, având în vedere piesele dosarului, se pot acorda pedepse cu suspendare. S-au mai dat şi la alte instanţe astfel de pedepse, la Craiova, Piteşti sau Bucureşti, iar pentru infracţiunea de constituire sau aderare la un grup infracţional organizat ar trebui, în opinia mea, să se dispună achitarea inculpaţilor, deoarece nu există elementele care definesc grupul infracţional”, a declarat avocatul Cosmin Bolosin. Până la închiderea ediţiei, sentinţa nu fusese încă pronunţată. De îndată ce o vom afla, o vom publica pe site-ul ziarului, www.7-zile.com (S. Berger)

În cursul săptămânii trecute, Tribunalul Caraş-Severin trebuia sa pronunţe sentinţa în dosarul în care câţiva tineri din Caransebeş sunt acuzaţi de iniţiere, constituire de grup infracţional organizat şi de aderare sau sprijinire a unui asemenea grup, în vederea săvârşirii de fraude informatice. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, deoarece unii avocaţi au introdus, în ultima clipă, concluzii scrise în apărarea inculpaţilor, aşa încât totul s-a amânat pentru ziua de miercuri, 11 iulie.

Timp de trei ani, Flavius Blăgăilă, Dorel Cosma, Ovidiu Andraş, Petru Cristescu, Ion Ciufu, Alexandru Mihai, Ştefan Stoica, Dragoş Pintilie, Liviu Coşe şi Elvira Iliyeş s-au perindat pe holurile instanţei cărăşene, după ce procurorii DIICOT au destructurat gruparea din care aceştia făceau parte. Este vorba despre o structură specializată în falsificarea instrumentelor de plată electronică şi efectuarea de operaţiuni financiare frauduloase cu ajutorul acestora, gruparea având ramificaţii atât în ţară, cât şi în străinătate.

Creierul, Flavius Blăgăilă, şi prietenul acestuia, Dorel Cosma, au început prin a încărca în mod fraudulos cu credit cartelele telefonice de tip “Pre Pay” ale unor persoane din Italia. Alţi doi tineri, care locuiau în Italia, făceau rost de clienţi, astfel că ,,afacerea” lor mergea destul de bine. Lucrurile au devenit însă mult mai serioase când Flavius Blăgăilă, zis Liuben, s-a cunoscut pe Internet cu Ion Ciufu. ,,Au ajuns la concluzia că, împreună, folosindu-şi fiecare cunoştinţele tehnice, pot crea pagini false ale unor site-uri aparţinând unor instituţii bancare din Italia şi, prin intermediul acestor pagini, pot obţine date confidenţiale ale unor clienţi, în baza cărora se pot vira ilegal sume de bani în contul altor persoane”, se spune în rechizitoriu.

Procurorii de la Crimă Organizată au adunat probe potrivit cărora, începând cu anul 2007, Ciufu a creat pagini false ale mai multor bănci italiene. Blăgăilă, creierul de la tastatură, se ocupa doar de efectuarea tranzacţiilor frauduloase, în timp ce Cosma, Andraş, Cristescu şi Mihai căutau cetăţeni români, rezidenţi în Italia, dispuşi să-şi facă la diferite unităţi bancare carduri care să fie alimentate fraudulos. Coşe lucra din Italia, la fel ca şi Rădulescu şi Stoica. Aceştia deschideau în Italia conturi cu acte false şi trimiteau jumătate din valoarea transferurilor ilicite membrilor din ţară ai grupării. ,,Blăgăilă trimitea mailuri la clienţii băncii, pe care îi identifica efectuând verificări aleatorii, prin diverse programe. Printr-un e-mail solicita, în mod fraudulos, în numele băncii, accesarea paginii oficiale a băncii şi, de fapt, aceştia ajungeau, printr-o legătură falsă, la pagina creată de inculpat, unde se afla un formular pentru identificarea clienţilor”, mai arată procurorii. Astfel, Liuben primea în căsuţa poştală toate datele clienţilor şi le lua banii din cont, aceştia ajungând în ţară prin Western Union şi fiind ridicaţi de la ghişeu de diverşi prieteni ai inculpaţilor.

Tinerii făceau bani frumoşi din astfel de fraude. Din verificările făcute la Serviciul de transfer bancar, rezultă că membrii grupării au ridicat în total aproape 345.000 de euro. ,,Este de subliniat că suma de 343.179,69 euro reprezintă doar cota-parte ce revenea membrilor grupului care acţionau în ţară”, se mai reţine în rechizitoriu. Prejudiciul total se ridică, astfel, la aproximativ 700.000 de euro.

  Sonia BERGER