Caransebeşul, o săptămână ca-n filme
Duminică, 5 august, s-a încheiat cea de a doua ediţie a maratonului cinematografic „Caransebeş Festival Film”, manifestare care a debutat în data de 30 iulie. Pe parcursul acestei săptămâni, pe ecranul amenajat în Parcul „Gen. Ioan Dragalina” au rulat filmele „Cuibul de viespi”, „Felix şi Otilia”, „Carol I, un destin pentru România”, „Filantropia”, filmul de animaţie „Despicable Me 3”, „Crima din Orient Expres” şi „Thor: Ragnarok (American Superhero Film)”, Cinematograful „Luna” găzduind, la rândul său, miercuri, 1 august, primul film documentar despre istoria românilor – „Când pământul vorbeşte”. Continuă să citești
Lapsus
Am ajuns, târziu, ce-i drept, dar până la urmă tot am ajuns la concluzia că noaptea sunt alt om. Nu pot să spun că mă transform în altceva sau altcineva, ci doar că devin omul care mi-ar plăcea să fiu peste zi, dar n-am niciodată destul timp pentru asta. Poate că nu m-am exprimat eu cum trebuie, dar ceea ce aş vrea să se înţeleagă e că îmi plac liniştea şi întunericul de afară, aşa cum iubesc şi după-amiezile lungi, ploioase şi gânditoare de toamnă, fiindcă doar noaptea pot să cobor liniştit în mine, fără teama că am să fiu prins de cineva. Noaptea scot de-acolo lucruri pe care le aduc la lumina zilei, cuvinte şi propoziţii pe care altfel m-aş ruşina să le rostesc, ca să nu fiu luat de nebun. Am învăţat mai demult că hârtia le suportă infinit mai uşor decât urechea.
Poate pe unele dintre ele le-aş spune şi ziua, dacă mi-ar veni în minte. Când însă trebuie să fii tot timpul cu ochii pe ceas, să nu uiţi să-ţi verifici acumulatorii de la aparatul de fotografiat şi de la reportofon, să fii atent la semaforul de la poştă spre piaţă, la care verdele ţine trei secunde, când vorbeşti la telefon până dai în bâlbâială, te trec toate apele sau dârdâi din toate-ncheieturile, şi când, pe deasupra, te mai şi-njură vreun prost pentru un articol pe care nici măcar nu l-ai scris tu, mie, cel puţin, mi-e greu să scornesc fraze cum e cea de la începutul articolului, cu coborâtul în mine. Noaptea, însă, lucrul ăsta mi se pare o nimica toată. Continuă să citești
Lui Liviu Groza i se ia înapoi strada
În chiar deschiderea şedinţei Consiliului Local Caransebeş de marţi, 31 iulie, primarul Felix Borcean a cerut retragerea de pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre referitor la respingerea plângerii prealabile referitoare la revocarea Hotărârii din data de 29 iunie, cu privire la schimbarea denumirii Străzii Poiana, în Strada Liviu Groza, iniţiativa fiind aprobată de toţi aleşii municipali.
„La insistenţele cetăţenilor care locuiesc pe Str. Poiana, o parte a acestora fiind, de altfel, prezenţi în sala de şedinţe, am decis retragerea de pe ordinea de zi a acestui proiect, motivele constând în faptul că pe acea stradă locuiesc mulţi oameni, sunt şi câteva firme, există şi un cabinet de medicină de familie care are în grijă aproximativ 800 de pacienţi, argumentele părându-mi-se suficient de solide în acest sens. Urmează ca, într-o viitoare şedinţă a Consiliului Local, fie că este ordinară sau extraordinară, să propun anularea Hotărârii care prevedea schimbarea numelui acestei străzi. În viitor, cred că ar fi bine să ne concentrăm la atribuirea unor nume de străzi noi care apar în peisajul municipiului, şi nu să le schimbăm pe cele existente. Sunt suficiente străzi în formare care pot primi denumirea unor personalităţi sau chiar alte nume”, a spus Felix Borcean. Continuă să citești
Se repară străzile la Caransebeş
Începând de luni, 6 august, Serviciul Public de Întreţinere şi Reabilitare din cadrul Primăriei Caransebeș a demarat o serie de lucrări pe câteva străzi din municipiu. Prima arteră rutieră vizată a fost Str. C.D. Loga, între intersecție Ardealului – intersecție Eminescu, aceasta fiind închisă circulației până joi, 9 august.
Pentru reabilitarea acestor străzi, valoarea totală a lucrărilor ridicându-se la aproximativ 420.000 de lei, bani din bugetul local, Serviciul Public de Întreținere și Reabilitare a încheiat un contract cu Tehnocer, care prevede frezarea şi reașternerea unui covor asfaltic de uzură pe respectivele artere rutiere. „După aceste lucrări, care vor dura trei zile, se va trece la porţiunea cuprinsă între intersecția Eminescu până la Parcul Dragalina, rugămintea mea fiind ca șoferii să înțeleagă situația și să folosească rutele ocolitoare. După finalizarea lucrărilor pe C.D. Loga, se va trece la reabilitarea Str. Cazărmii, unde vor fi reparații pe suprafețe mai mari, în următoarea ordine: Cazărmii, Romanilor și Căpitan Iancu Temeș. Pe toate aceste străzi vom executa din fonduri proprii şi marcajele rutiere corespunzătoare”, a mai spus Ion Gheorghe Ştefan. Continuă să citești
„Romanii” se întorc la Tibiscum
Recent, la Caransebeş s-a aflat, timp de o săptămână, prof. univ. dr. Livio Zerbini, prorectorul Universităţii din Ferrara, directorul Centrului Internaţional de Studii privind Marea Neagră şi profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, unde ţine cursuri legate de provinciile danubiene. Bunele relaţii statuate în urmă cu doi ani între universitatea italiană şi Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş s-au concretizat atât prin publicarea unor articole în presa de specialitate, cât şi prin săpături arheologice.
Alături de prof. univ. dr. Livio Zerbini, la lucrările efectuate la situl de la Tibiscum – Jupa participă şi un alt arheolog italian, Cristina Failla. Cei doi colaboratori au luat parte la o primă campanie de săpături, urmând ca, la sfârşitul lunii august, să aibă loc cea de a doua parte a programului de lucrări arheologice în cadrul acestui sit. Continuă să citești
Armenişul continuă tradiţia jocului popular
La sfârşitul săptămânii trecute, la Armeniş a avut loc cea de a IV-a ediţie a Festivalului de folclor „Jocul popular – tradiţie perenă pe Valea Timişului”, manifestare culturală desfăşurată în Anul Centenarului.
Acţiunea a fost găzduită de Căminul cultural din centrul de comună, în zilele de 3 şi 4 august. În deschidere, vineri a avut loc o scurtă paradă a portului popular, care s-a oprit pe platoul din fața instituţiei de cultură. Aici s-a jucat o horă bănățeană în care au fost angrenați toți participanții celor şase ansambluri prezente la festival, respectiv „Armenișana” cu toate cele trei grupe („Piticii Armenișanei”, „Armenișana Mică”, cu solista vocală Marisa Botoș Nicola – colaboratoarea ansamblului, și „Armenișana” – coregraf Dumitru Dragomir), „Brâulețul” din Celaru, judeţul Dolj, coregraf Ionel Garoafă, coregraful Ansamblului profesionist „Maria Tănase” din Craiova, „Păstrătorii Tradiției” din Pecica, judeţul Arad, coregraf prof. Vasile Peri, „Florile Stăvilarului”, din Coșteiu, judeţul Timiș, instructor-coregraf Liliana Carebia, „Lugojana”, din Lugoj, judeţul Timiş, coregraf Maestrul Puiu Munteanu, și „Ghiocelul” din Sibiu, coregraf Maestrul coregraf profesorul Vasile Stoia. Continuă să citești
Comentarii recente