Get Adobe Flash player

Ezerişul… progresează-n pregătiri


Magica Caransebeş – Progresul Ezeriş 0-4 (0-2)
Duminică, 23 februarie, pe stadionul din Balta Sărată s-a disputat întâlnirea amicală dintre Magica Caransebeş şi Progresul Ezeriş, formaţia oaspete fiind lider în Zona Oraviţa a Ligii a IV-a şi reuşind, în această… Continuă să citești

Salariile din Primărie, 30 la sută din buget


În şedinţa extraordinară de marţi, 18 februarie, consilierii caransebeşeni au aprobat bugetul local al municipiului pe anul în curs, bugetul centralizat al instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii pe acest an, precum şi programul de investiţii pentru 2020.
Într-o conferinţă de presă, primarul Felix Borcean a vorbit pe larg despre bugetul adoptat în unanimitate de consilieri. Astfel, acesta se ridică la suma de aproximativ 64 de milioane de lei, faţă de 45,5 milioane, cât a fost cel aprobat anul trecut în luna aprilie, dintre care două milioane reprezintă excedentul bugetar din anii anteriori. Continuă să citești

Consilierii liberali, cu ochii pe banul public!

După adoptarea bugetului municipiului, în şedinţa de marţi, 18 februarie, a legislativului local, Departamentul Comunicare al PNL ne-a transmis un comunicat pe care îl redăm în cele ce urmează.
„Consilierii locali ai PNL Caransebeș au votat ieri, 18.02.2020, bugetul municipiului pentru anul în curs, care se ridică la peste 62 de milioane de lei. De la bun început se poate observa că dacă anul trecut municipiul Caransebeș avea un buget de 45 de milioane de lei, anul acesta bugetul a crescut cu 17 milioane de lei, grație măsurilor luate de Guvernul PNL condus de Ludovic Orban, care a mărit la 63 la sută cota din impozitul pe salarii care să revină primăriilor, asta după ce Guvernul Dăncilă reducea în 2019 veniturile administrațiilor locale și le aducea în situația de a reduce sau chiar stopa unele investiții.
Chiar dacă consilierii PNL au votat bugetul municipiului Caransebeș, putem spune fără echivoc că acesta poate fi îmbunătățit, pentru că are unele lacune. Ne întrebăm, de exemplu, cum va funcționa Clubul Sportiv Municipal Caransebeș, când în bugetul pe acest an a fost alocată o sumă doar pentru cheltuielile salariale? Asta este viziunea privind acest club sportiv? Doar salarii pentru angajați și niciun leu pentru secțiile din cadrul clubului, pentru sportivi și sportive, pentru cei care-i antrenează? S-a înființat un club doar pentru ca niște persoane să aibă un job călduț și bine remunerat? Sperăm că e doar o scăpare a inițiatorului proiectului de buget. Continuă să citești

Babilon 2


De când s-au inventat telefoanele celulare, eu mi le-am pus pe ale mele să sune doar când trebuia să mă trezesc cu noaptea-n cap ori când mi se umfla câte-o măsea şi mă îndopam cu antibiotice din şase-n şase sau din opt în opt ore, fiindcă, luat mai mereu cu alte treburi, mi-ar fi fost absolut imposibil să mă ţin de program. De vreo două săptămâni, însă, mobilul meu sună, de dimineaţă până seara, din oră-n oră, dar nu la fix, ci la şi 59 de minute, aşa încât, dacă se nimereşte să mă uit la televizor în momentul acela, să am timp să schimb canalul, iar dacă fac altceva, să ştiu că vreun sfert de ceas n-am ce să caut cu mâna pe telecomandă. Cred că un protest în sinea mea asemănător am mai făcut acum vreo doi sau trei ani, dar parcă nu cu atâta înverşunare şi nici pentru atât de mult timp.
Nu mai ţin minte ce mi-a venit atunci, dar ştiu ce m-a apucat acum. Cu toate că mereu mi-am zis că, dacă-mi pasă de ţara asta, trebuie să ştiu în orice clipă şi ce-o doare, şi ce-o bucură, de vreo două săptămâni încoace nu vreau să mai văd şi să mai aud nicio ştire. Bucureştiul m-a obosit întotdeauna când l-am vizitat, şi mă oboseşte şi acum, când văd ce ni se întâmplă, tuturor, acolo. E înfumurat, nu întreabă şi nu ascultă de nimeni, nu mai are nicio legătură cu oraşele care l-au ales capitală, şi pe deasupra mai e şi prostănac, fiindcă face greşeli astronomice pe care nu le vede şi din care nu înţelege o boabă, iar toate astea la un loc mă fac să cred că a ajuns să fie piatra de moară legată de gâtul României. De aceea schimb canalul la şi 59 de minute. Să nu-l mai văd, să nu mai aud de el. În schimb, mă uit la tenis, cel mai adesea, la fotbal seara şi la History, National Geographic sau Travel, de unde mereu am ceva de învăţat, în restul zilei. De două săptămâni, însă, aşa cum am mai zis, Bucureştiul nu mai face parte din patria mea interioară. Ştiu că nu e el răspunzător pentru toate nemulţumirile mele, dar, până una-alta, e vinovatul de serviciu. Continuă să citești

Moara care macină aur la Măru

 

Cu câteva sute de metri înainte de a intra în centrul de comună Zăvoi, cum vii dinspre Oţelu Roşu, la dreapta se face un drum care duce la Măru. Am auzit că acolo, în mijlocul frumuseţii neîmblânzite a poalelor de munţi, sălăşluieşte Moara lui Todi, despre care s-a tot povestit, s-a scris şi s-au făcut filme documentare încă de pe timpul regimului trecut. Despre cazanul de ţuică din vecinătate nu s-a suflat o vorbă, fiindcă pe atunci nu era voie să ai aşa ceva. Acum, orice e voie.
În stânga drumului spre Măru, o formă stranie, pe care am mai fotografiat-o o dată, mai demult, şi pe care am botezat-o „Vezuviul din Zăvoi”, pentru că arăta de parcă din vârful ei ar fi curs cândva râuri de lavă, acum încremenite, a crescut cu câţiva metri, iar misterul i s-a risipit, dând la iveală zgura de sub carapacea cenuşiu-verzuie. Mai mergem o vreme şi din dreapta, din tufişuri, răsare o bornă din beton pe care, în loc să citim „Măru – 1 km”, vedem că cineva a scris cu litere de tipar „TE AMO”, şi-mi aduc aminte că şi pe ea am mai fotografiat-o odată cu „Vezuviul din Zăvoi” şi i-am zis, în gând, „Kilometrul zero al iubirii”. Continuă să citești

„Concert literar” la patru mâini, la Caransebeş


Sâmbătă, 15 februarie, Galeria de Artă „Corneliu Baba” din Caransebeş a găzduit o lansare de carte inedită, şi totodată de înaltă ţinută artistică, fiind vorba de un număr de patru volume, semnate de doi autori – „Monografia muzicală a Caransebeşului” şi „Coruri fără frontiere”, aparţinând prof. dr. Dumitru Jompan, şi „Nouă decenii într-un roman” şi „Pe un fir al destinului”, de Romulus Pîrvu.
Amfitrionul manifestării, Ioan Cojocariu, managerul Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeş, a destăinuit numeroşilor participanţi la eveniment că acţiunea fusese gândită iniţial pentru a se desfăşura în toamna anului trecut, de atunci ea fiind amânată în câteva rânduri, din diverse motive. „Sunt bucuros că cei doi autori au convenit să facă această lansare împreună, deoarece, de obicei, apare orgoliul scriitoricesc, datorită căruia e greu să-i «lipeşti». Le-am spus că e vorba despre o căruţă frumoasă cu flori, pe care o tragem împreună, şi au căzut de acord. Este, dacă vreţi, şi un efort de familie aici, al unei familii extinse, care suntem noi, cei prezenţi şi care ne cunoaştem bine, şi celelalte familii, ale autorilor Romulus Pîrvu, fiindcă despre asta e vorba în volumele lui, iar în cele ale lui Dumitru Jompan, de doamna Lia, care este prezentă în fiecare pagină, dacă pot spune aşa”. Continuă să citești

Comisia de Sistematizare Rutieră vine cu reguli noi pentru caransebeşeni


Comisia de Sistematizare Rutieră a municipiului Caransebeș s-a întrunit recent la sediul Primăriei, pentru a soluționa o serie de solicitări venite din partea cetăţenilor.
Astfel, ca urmare a unei petiţii semnate de 20 de locuitori ai municipiului, care au cerut ca pe străzile Pipirigul Mare, Bradului și Plopului să se ia măsuri pentru restricționarea vitezei de circulație, având în vedere faptul că se circulă cu viteze mari în acea zonă, în urma dezbaterilor s-a luat hotărârea ca pe aceste artere rutiere să se monteze indicatoare de restricție a vitezei la 30 km/h și, în plus, această restricție să se extindă și pe Aleea Sportivilor și Str. Rapsodiei.
În aceeaşi şedinţă, s-a mai decis ca pe str. Muntele Mic să se amenajeze o parcare da-a lungul zidului Cimitirului Sf. Ioan Botezătorul, ca înainte de sensul giratoriu de pe str. Moise Groza să se marcheze o trecere de pietoni dinspre Parcul Gen. Dragalina spre str. M. Groza (către Comunitatea de Avere), Continuă să citești

S-a aprobat reţeaua şcolară la Caransebeş


În ultima şedinţă de lucru, consilierii municipali au aprobat proiectul de hotărâre privind reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular pentru anul şcolar 2020-2021, în Caransebeş.
Conform actului normativ, aceasta se prezintă astfel: Colegiul Naţional „C.D. Loga”, Colegiul Naţional „Traian Doda”, Liceul Tehnologic „Trandafir Cocârlă”, Liceul Tehnologic „Dacia”, Liceul Tehnologic „Decebal”, Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 2 (cu structurile arondate Grădiniţa PN 3/Pre, Grădiniţa PN 8/Pre, Grădiniţa PN/Pre Jupa, Grădiniţa PP 1, Grădiniţa PN 1 „Sfânta Filofteia”/Pre, Grădiniţa PN 2/Pre, Grădiniţa PN 5/Pre), Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 4 (cu structurile Grădiniţa PP 5/Pre, Grădiniţa PN 4/Pre, Grădiniţa PP 3), Continuă să citești

Trimestru plin la muzeul din Caransebeş


Managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, Dacian Rancu, a prezentat recent, în cadrul unei conferinţe de presă, programul cultural al instituţiei pe trimestrul I al acestui an. Astfel, pe lângă marcarea, în 23 ianuarie, a Micii Uniri, şi sărbătorirea unui veac de existenţă a Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, în 30 ianuarie, în data de 20 februarie reprezentanţii instituţiei caransebeşene vor participa, la Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică din Lugoj, cu expoziţia itinerantă „Manualele şcolare ale moşilor noştri”. În perioada 25-28 februarie, la sediul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă va avea loc tradiţionalul Continuă să citești

Preţuri în Piaţa Gugulanilor


În aceste zile, producătorii agricoli care îşi desfac marfa în Piaţa Gugulanilor din Caransebeş, cea mai atrăgătoare din judeţ, conform statisticilor, practică următoarele preţuri: brânză dulce – 13-15 lei/kg, caş de oaie – 20-25 lei/kg, caş de vacă 10-15 lei/kg, smântână (borcan) – 10-12 lei/kg, telemea de vacă – 15-20 lei/kg, brânză proaspătă de vacă – 10-12 lei/kg, brânză de oaie – 30-35 lei/kg, lapte dulce – 2,5-3 lei/l; miere de albine – 22-35 lei/kg, sâmbure de nucă – 20-25 lei/kg; varză murată – 5-6 lei/kg; cartofi – 1,5-3 lei/kg, ceapă – 5 lei/kg, varză – 2 lei/kg, usturoi – 15-20 lei/kg, sfeclă roşie – 3 lei/kg, fasole uscată – 10-12 lei/kg, morcovi – 5 lei/kg, albitură – 10 lei/kg, ţelină – 10 lei/kg, păstârnac – 10 lei/kg, verdeţuri – 1 leu/leg., spanac – 8-10 lei/kg; mere – 4-7 lei/kg; ouă – 1 leu/buc.; Piaţa de cereale: grâu, porumb, ovăz – 0,8-1 leu/kg. Continuă să citești

Traducere