Caransebeşul, debut cu dreptul în pregătiri
Viitorul Caransebeş – Muncitorul Reşiţa 9-1 (3-0)
Vineri, 18 august, Stadionul Municipal din Parcul Teiuş a găzduit primul meci de pregătire, atât al formaţiei Viitorul Caransebeş, cât şi al Muncitorului din Reşiţa. După o binemeritată vacanţă, tehnicienii celor două colege… Continuă să citești
O parcare numită dorinţă, la Caransebeş
În şedinţa de la sfârşitul lunii iulie, consilierii locali caransebeşeni au aprobat hotărârea prin care se modifică şi se completează Regulamentul de funcţionare a sistemului de taxare a staţionării şi parcării autovehiculelor în municipiu.
Astfel, conform acestui act normativ, au fost stabilite mai multe tipuri de parcări, respectiv parcări publice fără plată, parcări publice cu plată, parcări închiriate unităţilor de interes public şi parcări pe căile de circulaţie.
În parcările publice cu plată, sistemul de taxare a staţionării şi parcării autovehiculelor se aplică în intervalul orar 6-22, de luni până sâmbătă, cu excepţia parcării din zona Teiuş, în care sistemul se aplică între orele 6-24, de luni până duminică.
Taxele pentru utilizarea parcărilor publice (cu excepţia celei din zona Teiuş) sunt următoarele: pentru autovehiculele mai mici de 5 tone – 1 leu/oră (tichet de parcare), 59 lei/lună (abonament) şi 392 lei/an (abonament); pentru autovehiculele mai mari de 5 tone – 2 lei/oră (tichet de parcare), 118 lei/lună (abonament) şi 784 lei/an (abonament). Taxa de acces în parcarea din Parcul Teiuş este de 10 lei/autovehicul.
Corigenţii
De multe ori mi se-ntâmplă să nu înţeleg unele lucruri. De pildă, de ce o secundă e aproape cât o bătaie a inimii, şi nu exact cât ea, de ce un metru are atât cât are şi nu mai mult sau mai puţin, de ce uneori vorbele dor mai tare decât palmele, din ce e făcut internetul şi cât e de mare, cât o scoruşă ori cât un munte, de ce magnoliile îmi vindecă ochii sau de ce timpul nu începe nicicând şi spaţiul nu se termină nicăieri. Şi ar mai fi ele mai multe uimirile mele, dar la două am să mă opresc azi, pentru că am vrut să mai scriu despre ele separat, dar de fiecare dată m-am luat cu altceva, fiindcă aşa mi se întâmplă mai mereu – vreau să vorbesc despre ceva, dar după ce încep mă las purtat de gânduri şi de supărări, iar articolul alunecă, fără să-mi dau seama, spre cu totul altceva decât socotisem la început că va ieşi. Când îmi pun semnătura la sfârşit şi îmi dau seama ce s-a întâmplat, îmi zic că data viitoare sigur n-am să mă mai las dus de val, şi uneori chiar mă cred. Nu prea des, însă, fiindcă motive de supărare găsesc la tot pasul, mă-mpiedic în ele şi simt că nu pot păşi mai departe decât povestindu-le.
Aş zice că am proprietatea termenilor, cunosc înţelesul, nuanţa şi gustul fiecărei litere şi aroma fiecărui cuvânt, şi tocmai de aceea, spun că, acum câteva minute, după ce am văzut cum iarăşi un ticălos de trei parale a fost eliberat, am stins televizorul cu o scârbă cum nu cred să mai fi simţit până în clipa aceea în toată viaţa mea, m-am întins pe pat cu mâinile sub cap şi, în întuneric, am început să mă gândesc cum să-mi construiesc articolul. Continuă să citești
Ba da, ba nu, în Consiliul local
Consilierii locali caransebeşeni s-au reunit, săptămâna trecută, în şedinţă de îndată, proiectele de hotărâre aflate pe ordinea de zi vizând aprobarea cofinanțării de 2 la sută pe care municipalitatea trebuie să o suporte pentru fazarea proiectului „Modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Caraș-Severin”, şi o rectificare a bugetului local și a listei de investiții, prin introducerea unui obiectiv nou – compartimentarea bazinului de la ștrand, care se ridică la suma de 525.000 de lei.
Primul proiect a fost votat în unanimitate, valoarea cofinanțării fiind de 852.593,58 lei, din care au fost plătiţi deja 651.459,46 lei. Continuă să citești
Schelete de domni şi domniţe din Evul Mediu, descoperite la Caransebeş
Zilele trecute, pe şantierul arheologic din vecinătatea Bisericii Medievale aflate în Centrul civic al municipiului Caransebeş a fost descoperită o a doua serie de oseminte, mult mai bogată decât prima şi mai bine conservată. Este vorba despre un număr de nouă schelete umane, aşezate în morminte succesive, poziţionate unele peste altele, pe şapte nivele, după cum se estimează.
„Vom continua cercetările, pentru a vedea de când datează acestea. Suntem în faza de prelucrare, respectiv desenare, după care le vom ridica cu staţia totală, pentru a determina nivelul de înmormântare, ordinea propriu-zisă, apoi vom adânci săpăturile, pentru că, probabil, sub aceste schelete mai există şi altele. Cu siguranţă aici a fost un cimitir ortodox, deoarece orientarea morţilor este pe direcţia est-vest”, ne-a spus Dimitrie Negrei, din cadrul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, coordonatorul lucrărilor.
În acelaşi perimetru mai există un perete în care au fost dezvelite, de asemenea, oseminte, însă acestea sunt dispersate, ele fiind deranjate de lucrările moderne efectuate în perioada ultimilor ani în această zonă.
La fel ca şi osemintele descoperite în urmă cu o lună, cercetătorii apreciază că, fiind vorba despre înmormântări succesive, scheletele datează din secolele XIII-XVI.
„Existenţa cimitirului era cunoscută încă din 1988, atunci când a fost descoperită Biserica. Noi nu ne aşteptam, dar speram să-l dezvelim, totul depindea de cât de deranjată a fost zona de construcţiile moderne. Spre bucuria noastră, în partea de sud a suprafeţei am reuşit să surprindem mai multe morminte, din perioada Evului Mediu, dar din ani diferiţi”, a mai spus Dimitrie Negrei. Continuă să citești
Bucoşniţa, capitala sportivă a Ţării Gugulanilor
În data de 12 august s-a desfășurat cea de a doua ediție a concursului sportiv „Gugu Trail Race&MTB” de la Bucoșnița, acţiune cu scop caritabil, participanții și susținătorii acestora făcând donații pentru membrii Asociației „Ajutorul Copiilor pentru viață” din Caransebeș, „Kinderhilfe”, care, la fel ca și anul trecut, din suma de bani strânsă vor beneficia de rechizite, dar şi de culegeri și alte materiale necesare elevilor în anul școlar viitor.
La această ediție a concursului au fost tot trei probe, una de mountain bike, 22 km, şi două de alergare, cros, 12 km, și semimaraton, 22 km. Proba de semimaraton poartă, de anul acesta, numele de „Cristian Nemeș”, în amintirea sportivului arădean care în 10 august ar fi împlinit 50 de ani şi care la prima ediție a participat la două dintre probele concursului, MTB și semimaraton. Continuă să citești
Comentarii recente