Chiar daca nu am fost niciodata un om al cifrelor, ba dimpotriva, mereu am fugit cât m-au tinut picioarele de matematica, fizica si mai ales de chimie, unde eram o catastrofa, cu toate astea, asadar, statisticile mi-au placut întotdeauna. Banuiesc ca motivul a fost acela ca, daca literele mi-au spus, în mare, cam despre ce e vorba, cifrele m-au ajutat sa înteleg exact ce se întâmpla. Dar abia acum îmi dau seama de asta, când sunt pus în situatia de a gasi o explicatie felului în care m-am purtat o viata întreaga. Nu ca ar fi acestea singurele lucruri care se bat cap în cap în ceea ce ma priveste, dar mi se par cel putin neobisnuite în cazul unui om care prefera sa scrie trei articole decât sa faca cea mai simpla operatie de adunare sau scadere.
Cineva, cred ca o fosta profesoara din liceu, ne spunea ca cifrele au simfonia lor. Nu zic ca nu e asa, dar eu, unul, n-am ascultat-o niciodata. Eu zic mai degraba ca, asa cum o fotografie face uneori cât o mie de cuvinte, câteodata si o cifra spune macar câteva sute. Cam câte are un articol. Pentru ca de la un numar am pornit si acum: de la 21. E vorba de procentul românilor pe care i-a interesat si îi intereseaza ce s-a întâmplat si se întâmpla cu tara noastra. Mi-e greu sa cred ca e asa, dar, cum am mai spus, am mai mare încredere în cifre decât în litere, care pot minti. Asta m-a pus pe gânduri si m-a facut sa privesc mai atent în jurul meu, sa ma conving ca lucrurile chiar asa stau. Nu am crezut niciodata ca ceea ce ma intereseaza pe mine trebuie neaparat sa intereseze pe toata lumea, dar acel 21 la suta mi se pare prea de tot.
Si atunci am facut ceea ce fac de obicei în cazuri ca acesta: îmi închipui cartierul ca pe o lume la scara mai mica, un fel de glob pamântesc, iar blocul este tara mea în miniatura, cu bune si mai ales cu rele. Si-am început sa fac socoteala vecinilor pe degete. Multi, cei mai multi, cred ca majoritatea, sunt pensionari. Unii de batrânete, altii de boala. Dar, de bine, de rau, banii le vin. Multi, putini, câti or fi, li-i aduce postasul exact în ziua stabilita. Sanse sa le creasca pensiile sunt constienti ca nu exista, asa ca de ce s-ar uita la televizor sau ar citi un ziar? Nu stiu de ce mai întreb… În felul asta am eliminat cred trei sferturi dintre ei. Continue reading →

Joi, 27 februarie, în prima zi a Simpozionului Internaţional „IN MEMORIAM CONSTANTIN DAICOVICIU”, la Biserica din satul Căvăran a avut loc un parastas în memoria academicianului Constantin Daicoviciu şi a fiului său, prof. univ. dr. Hadrian Daicoviciu, parastas oficiat de pr. ic. stavr. dr. Daniel Alic, consilier cultural la Episcopia Caransebeş, P.O. Liviu Mihai Drăgan, protopopul Caransebeşului, şi pr. ic. stavr. Ioan Dumitraşcu. În faţa numeroşilor credincioşi din localitate, despre cei comemoraţi au vorbit P.O. protopop Liviu Mihai Drăgan, părintele consilier cultural dr. Daniel Alic, care a dat citire unei scrisori din partea P.S. Lucian, Episcopul Caransebeşului, oglindind viaţa celor doi şi realizările obţinute în domeniul arheologiei româneşti. Au mai vorbit dr. Sabin Adrian Luca, directorul Muzeului Brukental din Sibiu, elev al academicianului Constantin Daicoviciu, şi dr. Ioan Piso, profesor la Universitatea din Cluj.

Cei prezenţi s-au deplasat apoi în faţa Primăriei, unde a avut loc dezvelirea bustului academicianului Constantin Daicoviciu. Despre acesta, ca fiu al Căvăranului şi om de ştiinţă, au vorbit primarul comunei, Daniel Boambeş, dr. filolog Liubiţa Raichici, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi patrimoniu Cultural Caraş-Severin, prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici, de la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, prof. univ. dr. Eckkehardt Webber – Universitatea din Viena, dr. Dan Laurenţiu Tocuţ, deputat în Parlamentul României, şi dr. Karl Zeno Pinter, preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie. Continue reading →

După recenta vizită efectuată la Spitalulde Urgenţă din Caransebeş, edilul municipiului , Marcel Vela, a declarat că administraţia locală intenţionează să realizeze în curând o nouă investiţie la unitatea medicală. Este vorba despre un tunel de la ieşirea din spital până la locul de aterizare a elicopterelor, situat în partea din spate a unităţii sanitare.

„Spre surprinderea mea, nimeni nu m-a anunţat că atunci când iei cu targa un bolnav de la lift până la elicopter îl duci prin gropi şi denivelări, pe câmp, sub nişte copaci uscaţi. Acest lucru nu trebuia sesizat de primar, ci de managerul care trebuia să vadă că are o deficienţă de organizare. Nu poţi să nu vezi că ai o problemă la platforma de aterizare-decolare. Trebuia tăiată vegetaţia, evacuate resturile, tot ce ţine de un spirit gospodăresc pe care trebuie să-l ai atunci când răspunzi de viaţa altor oameni. Vom face un tunel de la uşă până la platformă, izolat, astfel încât iarna, vara, pe vânt sau ploaie, pacientul să fie transportat în siguranţă la elicopterul SMURD”, a mai spus Marcel Vela Continue reading →

La Caransebes s-a dat semnalul pentru curatenia de primavara. În acest sens, sdministratia locala a anuntat ca va amenaja pe raza municipiului doua haldine provizorii, astfel încât caransebesenii sa aiba unde sa depoziteze deseurile rezultate din curatarea gradinilor sau din lucrari de constructii.
,,Vom oferi solutii alternative prin niste haldine pentru resturile de constructii si cele vegetale, de unde noi le vom prelua si le vom transporta periodic în spatiile noastre din zonele Caromet si Caransebesul Nou. Cei de la Transal vor înstiinta exact oamenii printr-o carte postala, de unde vor afla si sanctiunile pecuniare pentru cei care arunca deseurile în alte zone decât cele legale”, a spus Marcel Vela. Continue reading →