Get Adobe Flash player

Se simte miros de gaz în Caransebeş!

Vizualizari: 35

Primarul municipiului Caransebeş, Felix Borcean, a discutat recent cu reprezentanții Transgaz referitor la demararea lucrărilor pentru introducerea reţelei de gaz în cartierele care, în prezent, nu beneficiază de infrastructura necesară pentru o astfel de facilitate, din punct de vedere financiar această investiţie fiind una foarte consistentă. Cartierele vizate în prima fază pentru noile rețele de gaz sunt Valea Cenchii, precum şi zonele Gării și Teiuș, administraţia locală intenţionând să apeleze la un credit bancar pentru realizarea investiției.

Am avut zilele trecute la Primărie o discuție cu un reprezentant al unei firme de implementare a rețelelor de gaz şi am discutat care sunt pașii pentru introducerea rețelelor de gaz în cartierele care nu beneficiază în momentul de față de această facilitate. Pe baza unor proiecte și studii de fezabilitate, în 2018 vom demara introducerea rețelelor de gaz, așa că vom recurge la un credit pentru a putea racorda și aceste zone la rețeaua de gaz. Primele vizate sunt Valea Cenchii, Gară și Teiuș, iar eu sper ca, în maximum doi ani, să reușim să introducem gazul și în cartierul Jupa. Nu știu încă valoarea creditului, va fi în funcție de costurile care vor reieși din proiectul tehnic, Primăria urmând să contribuie cu aproximativ 70-75 la sută, iar Transgaz cu circa 25 la sută, conform noii legislații, care, din acest punct de vedere, ne avantajează, noi nemaifiind obligați să suportăm toate cheltuielile pentru realizarea acestor rețele”, a declarat Felix Borcean. Continuă să citești

Ultimul sutar

Vizualizari: 35

Cred că e pentru prima oară, cel puţin în ultimii 25 de ani, când pur şi simplu refuz să mă mai uit pe canalele care dau ştiri politice. La două dintre ele am renunţat demult, fiindcă, aşa cum văd eu lucrurile, amândouă trăiau într-o realitate paralelă cu a mea, iar trompetele de-acolo care-şi ziceau ziarişti n-au absolut nicio legătură cu presa, de oricare ar fi ea. De data asta, însă, e altfel, nu vreau să mai văd nimic, şi mi se pare şi mie cu atât mai curios ce mi se întâmplă, cu cât, chiar dacă nu scriu cu subiect şi predicat desprea ea, politica se strecoară, mai întotdeauna, printre rândurile mele.

Adevărul e că am avut o perioadă în care nu m-am simţit prea bine, nu ştiu de la ce, poate de la oboseala adunată într-un an de muncă pe brânci, în care mi-am luat o singură săptămână de concediu, dar nici pe aia n-am dus-o până la capăt, poate alta să fie explicaţia, dar chiar n-am vrut ca durerile de cap şi starea de greaţă care nu mă slăbea o clipă să fie adâncită de lehamitea pe care mi-o provocau politicienii.

Lipsit de vlagă cum mă simţeam, am preferat să mă uit la lucruri care să-mi stârnească mai degrabă regrete, decât o silă pe care mi-e tot mai greu să mi-o stăpânesc. Iar unul dintre acele regrete e moartea Regelui Mihai. Pot să spun că l-am cunoscut când aveam probabil vreo opt sau nouă ani şi, ca toţi prietenii mei, făceam şi eu colecţie de sutari, monedele acelea de 100 de lei scoase, dacă nu mă înşel, prin 1943, şi care pe o faţă avea chipul Regelui, în profil. N-am înţeles niciodată de ce-a trebuit să strâng atâtea kilograme de sutari, fiindcă, de fapt, banii aceia nu mi-au folosit niciodată la nimic, în afară poate de faptul că m-au ajutat să-mi fac o idee despre cum arăta Regele Mihai al Românilor, cum scria acolo, în jurul capului său. Continuă să citești

Grigore Cartianu a venit cu „600.000” la Caransebeş

Vizualizari: 35

Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeș a găzduit duminică, 10 decembrie, lansarea volumului „600.000”, având subtitlul „Fenomenul #Rezist. Povestea celei mai ample rezistențe civice din istoria României”, cea de a noua carte publicată de Grigore Cartianu. După ce și-a lansat volumul la Târgul de carte Gaudeamus de la București, autorul a venit la întâlnirea cu publicul printr-un turneu național de trei săptămâni prin Ardeal, Banat, Oltenia și Muntenia. La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai administraţiei municipiului, consilieri locali, oameni de cultură, cadre didactice şi oameni care îl preţuiesc pe Grigore Cartianu ca ziarist şi scriitor.

Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru”, a deschis manifestarea, prezentându-i musafirului sala în care s-a desfăşurat lansarea, „locul unde bănăţenii au hotărât Unirea cu România Mare, de unde a plecat cea mai numeroasă delegaţie la Alba Iulia, avându-l în frunte pe Elie Miron Cristea, cel care avea să devină primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române”. Preluând subiectul cărţii, Ioan Cojocariu a afirmat că prezenţa, în Piaţă, timp de o săptămână, şi a caransebeşenilor, s-a datorat dorinţei lor de a nu le fi confiscată ţara şi justiţia. „Prezenţa domnului Cartianu aici e încă un motiv de a sta tot timpul de veghe şi de a lupta pentru aceste idealuri”, a mai spus directorul Casei de cultură.

Recunosc că, aflând despre această acţiune, m-am speriat puţin la ideea că nu ştiam câtă lume va veni, având în vedere că e o zi de duminică. Apoi m-am liniştit, gândindu-mă că numele Cartianu atrage de la sine, pentru că este vorba despre un jurnalist arhicunoscut şi autor a numeroase cărţi de politică, sociale şi titluri sportive. Foarte rar avem parte de oaspeţi de talia lui Grigore Cartianu şi îmi doresc ca pe viitor, ori de câte ori mai publicaţi o astfel de carte, să nu uitaţi Caransebeşul”, a spus primarul Felix Borcean, care i-a făcut o scurtă prezentare autorului volumului „600.000”. Grigore Cartianu are 48 de ani. El s-a născut la Brădiceni, comuna Peștișani, Gorj, şi este unul dintre ziariștii cu mare notorietate din România. A condus redacțiile unor ziare importante, cum ar fi Adevărul sau Evenimentul zilei, și a semnat mii de editoriale, interviuri și anchete gazetărești. Este o apariţie frecventă în emisiuni TV, pe teme de maxim interes. În prezent, este Senior Editor al cotidianului România liberă și realizator al emisiunii zilnice Cronica de noapte, de la

Continuă să citești

Diversitate, calitate și profesionalism la Festivalul Internațional de Folclor „Ghiță Copăceanu – Moșu”

Vizualizari: 419

Arunc încet privirea spre calendar: 9 decembrie 2017. Început de iarnă la Teregova…

Timpul nu mai are răbdare cu noi și ne îndeamnă la gura sobei în care focul arde mocnit, ca să păstrăm flacăra nestinsă a… Continuă să citești

O carte nouă „sapă” în 40.000 de ani de istorie a Caransebeşului

Vizualizari: 34

Printre alte manifestări dedicate sărbătoririi Zilei Naţionale a României, vineri, 1 Decembrie, în Sala de festivităţi a Casei de Cultură „George Suru” a avut loc lansarea cărţii „Monografia Caransebeşului – Preistoria (aprox. 40.000 – 650 î.Hr.), de prof. dr. Sorin Petrescu, la eveniment participând câteva zeci de persoane – istorici, muzeografi, scriitori, reprezentanţi ai administraţiei şi consilieri locali, cadre didactice şi prieteni ai autorului.

Mi-aş fi dorit ca profesorul să fie mai prezent la manifestările noastre culturale, însă el a preferat întotdeauna o atitudine discretă, iese foarte greu din peşterile în care se ascunde pe timpul verii, primăverii şi toamnei. Vreau să mulţumesc Primăriei, cea care s-a gândit să sprijine şi realizarea altor monumente, cum e această carte care sigur va dăinui în timp. Această monografie trebuia să apară”, a spus, în calitate de amfitrion, directorul Casei de cultură, Ioan Cojocariu. Continuă să citești

„Interferenţe” s-a născut a doua oară

Vizualizari: 35

Odată cu prezentarea, la sfârşitul lunii trecute, a cărţii „Valea cu ierburi amare”, apărută la Editura Palimpsest, sub semnătura lui Bata Marianov, în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeş a avut loc şi lansarea primului număr din noua serie a revistei „Interferenţe”, editată de Casa de Cultură „George Suru”, cu sprijinul Consiliului local al municipiului şi în colaborare cu Clubul de la Timişoara. Directorul onorific al publicaţiei – una deosebit de consistentă, care are 60 de pagini – este Cornel Ungureanu, director – Ioan Cojocariu, iar redactorul-şef este Ioan Cărmăzan.

Această revistă s-a născut din încrederea pe care domnul primar mi-a acordat-o, iar eu, la rândul meu, am mers pe încrederea colegilor mei din Clubul de la Timişoara, care sunt toţi de faţă la acest eveniment. Am avut foarte multe reticenţe, pentru că, chiar dacă oamenii din Caransebeş pot să scrie această revistă, mai întâi ea trebuie să existe. Sunt în sală mulţi copii care poate că scriu poezie, iar prima lor apariţie poate fi în chiar «Interferenţe»”, a spus Ioan Cărmăzan. Redactorul-şef al publicaţiei a adăugat că revista s-a mai născut, de asemenea, dintr-un soi de împotmolire în care se intrase, pentru că, deşi existau bani pentru tipărire, ea nu apărea. „Sper ca «Interferenţe» să aibă o viaţă cât mai lungă, sper să găsesc în ea cât mai mulţi oameni şi copii talentaţi din Caransebeş, şi sper, de asemenea, că toţi colegii mei talentaţi din Banat îşi pot găsi un loc aici, nu doar cei din Timişoara”, a mai spus Ioan Cărmăzan. Continuă să citești