Get Adobe Flash player

Ingeri pentru ingeri

Vizualizari: 44

afis

Caransebeşul – un oraş mic, care susţine o echipă mare

Vizualizari: 108

fc caransebes 3
Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei municipiului Caransebeş a găzduit joi, 28 august, prezentarea oficială a lotului echipei FC Caransebeş, după cea efectuată sâmbătă, la stadion, înaintea meciului amical pe care echipa gugulană l-a disputat cu Metalurgistul Cugir.… Continue reading

Gugulanii suntem noi…

Vizualizari: 46

În prezenţa câtorva sute de spectatori – în tribună luând loc şi primarul Marcel Vela, viceprimarul Filip Strejariu, precum şi city-managerul Nicolae Borcean –, sâmbătă, 23 august, pe Stadionul Municipal din Parcul Teiuş a avut loc partida „retur” dintre FC Caransebeş şi Metalurgistul Cugir, în amicalul disputat cu o săptămână în urmă echipa ardeleană impunându-se cu scorul de 3-2. Înainte de disputarea ultimului meci de verificare dinaintea începerii sezonului 2014-2015 al Ligii a II-a, care va debuta sâmbătă, 30 august, când pe Stadionul Municipal va veni Olimpia Satu Mare, conducerea clubului caransebeşean a organizat o festivitate în care a fost prezentat oficial lotul cu care gugulanii vor aborda viitorul campionat.

Lotul complet al formaţiei FC Caransebeş are 23 de jucători, doar şase din formaţia care a promovat în Liga a II-a mai rămânând la echipa din municipiu. În continuare vă prezentăm lotul complet:

Portari: Valentin Coca, Octavian Rusu, Cătălin Bujor;

Fundaşi: Alexandru Manea, Mario Muscă, Gheorghe Goşa, Radu Barbu, Andrei Dicu, Sorin Buşu;

Mijlocaşi: Dragoş Săulescu, Sabin Lupu, Cristian Muscalu, Andrei Artean, Gabriel Precup, Cristian Suru, Adrian Ganea, Bogdan Centea, Cristian Poiană, Alexandru Ologu;

Atacanţi: Elvis Dârvaru, Fabian Himcinschi, Cosmin Negoescu, Sorin Gheju.

Din staff-ul tehnic fac parte Sorin Bălu – antrenor principal, Sorin Gheju – antrenor secund, Daniel Doran – antrenor de portari, şi Mihai Alexandru – preparator fizic.

Partida amicală a început furtunos, în chiar primul minut Medeşan faultându-l pe Săulescu în suprafaţa de pedeapsă, arbitrul Daniel Vărzan arătând fără ezitare punctul cu var. Din păcate pentru gugulani, Artean a fost „citit” de portarul Lăncrăjan, care a apărat penalty-ul, gazdele având să acuze şocul acestei ratări în prima jumătate de oră a meciului. Astfel, în minutul 5, Cârstean a scăpat singur pe dreapta, şutul său puternic, din 12 metri, fiind respins de portarul caransebeşean Coca. După numai două minute, a fost rândul lui Mureşan să facă o incursiune pe aceeaşi parte dreaptă, şutul-centrare pe jos, în faţa porţii, fiind deviat cu vârful degetelor de Coca. În minutul 18, Cârstean a scăpat din nou pe dreapta, a centrat pe jos spre Medeşan, însă Manea a intervenit decisiv la 6 metri, îndepărtând balonul. Continue reading

Niciodată

Vizualizari: 32

Am observat că de o bună bucată de vreme sunt tot mai preocupat de două lucruri: de caracterul şi de soarta românilor. Dacă până acum doar îmi aruncam privirea peste vreun articol care trata măcar una dintre temele astea, în ultimul timp îl citesc fără grabă şi cu cea mai mare atenţie, ca să nu-mi scape nimic; dacă până nu demult schimbam imediat canalul când la televizor se făcea măcar aluzie la vreunul dintre cele două subiecte, acum dau sonorul mai tare să aud cât mai bine ce se mai spune despre noi; dacă până acum, cu câteva mici excepţii, am tot evitat să vorbesc despre ce şi cum suntem, ca să nu mi se reproşeze că-mi denigrez poporul, în ultima vreme fac cum fac şi eu însumi scriu, mai direct sau mai voalat, parcă numai şi numai despre asta.

Am s-o mai fac o dată şi pe urmă gata, promit că am să mă opresc, oricât de mare ar fi tentaţia, pentru că ştiu, sunt convins că pe noi nimeni şi nimic nu ne va schimba, nici într-o mie de ani. Şi am să închei capitolul despre români cu ceva asupra căruia cred că merită să reflectăm, chiar dacă n-o să mişcăm un deget ca să îndreptăm lucrurile. Sau poate cine ştie… Dar nu cred.

În fine… În ultimii 25 de ani, am auzit tot felul de poveşti şi întâmplări despre ce s-a întâmplat în decembrie 1989. Eu, personal, am o mulţime de amintiri, şi plăcute, şi neplăcute, despre acele zile şi nopţi pe care le-am trăit cu sufletul la gură, în stradă, când, fără nicio exagerare, moartea ne putea săruta în orice clipă, prin gura ţevii mitralierelor îndreptate spre noi. M-am întrebat, şi am întrebat, ani de-a rândul, în stânga şi-n dreapta, ce ne-o fi apucat atunci de ne-am purtat cu toţii ca nişte eroi. Nouă nu ne stă în fire să murim pentru ceva, indiferent ce. În 25 de ani am găsit câteva explicaţii, dar niciun răspuns. Şi nici nu cred că am să găsesc vreodată unul care să mă mulţumească în afară de cuvântul „miracol”, fiindcă exact asta s-a întâmplat atunci cu poporul pentru care, vreo câteva zile, nu mi-am mai încăput în piele de mândrie. Continue reading

Conacul Juhasz, de la Zăgujeni, pe locul 3 în topul celor mai scumpe proprietăţi

Vizualizari: 38

Conform unui top realizat de capital.ro, la Zăgujeni, comuna Constantin Daicoviciu, se află cea mai scumpă proprietate din România, în afară de cele situate în Bucureşti. Este vorba despre Conacul Juhasz, construit în anul 1850, care a fost evaluat la 800.000 de euro.

Construcţia, atestată din vremea Imperiului Austro-Ungar, mai exact a Împărătesei Mariei Tereza, a servit ca reşedinţă consilierilor imperiali pe probleme militare. Între cele două Războaie Mondiale, aici şi-a desfăşurat activitatea Jakabffy Elemér, militant pentru egalitatea drepturilor minorităţilor naţionale şi vicepreşedintele Partidului Maghiar, din cadrul scenei politice a României Mari. În 1944, el a fost arestat la Zăgujeni şi internat forţat la Bucureşti, reşedinţa intrând în proprietatea Statului Român. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial la conac au fost încartiruite trupe ruseşti.

După naţionalizare, aici a fost sediul Secţiei de Mecanizare a Agriculturii, din comună, iar după 1990 a fost cumpărat de o societate din zonă, cu mai mulţi acţionari.

În continuare, vă prezentăm povestea acestui conac, aşa cum a fost ea descifrată de arh. Anca Majaru şi publicată pe portalul „Monumente uitate”. Aşadar, la începutul secolului al XVII-lea, frământările politice de pe teritoriul Moldovei determină o migraţie în masă a negustorilor armeni înspre teritoriile transilvănene. Principele Mihai Apafi al Transilvaniei, dorind să îi atragă în favoarea sa şi vizând dezvoltarea a ceea ce se va dovedi ulterior cea mai însemnată reţea comercială din Răsăritul Europei, încurajează întemeierea unor noi târguri şi le garantează autonomie administrativă şi o serie de privilegii. Odată cu intrarea Transilvaniei sub dominaţia habsburgică, comunităţile armene vor trece la catolicism, pentru a-şi păstra drepturile şi privilegiile deja obţinute. Intraţi în graţiile Curţii Imperiale de la Viena, armenii îşi vor întemeia două dintre cele mai înfloritoare şi prospere centre transilvănene ale secolului al XVIII-lea – Armenopolis (Gherla) şi Elisabethopolis (Dumbrăveni). În 1721, este atestat oraşul regal liber Armenopolis, construit după planurile arhitectului roman Alexanian, pe pământuri achiziţionate de la Coroana Habsburgică, de către familiile armene venite din Bistriţa. Unul dintre fondatorii aşezării, Hagopián – judex Jacobus Christophorus, cunoscut apoi ca Jakabffy Kristóf – va fi întemeietorul uneia dintre cele mai importante familii nobiliare ale imperiului. Descendenţii acestuia, Miklós şi Simon, vor primi titlul de Kristóff alias Jakabffy, semnat de însăşi Maria Tereza în 1760. Părăsind Gherla, aceştia îşi vor achiziţiona în 1808, sub forma de donatio mixtae, domeniul de la Zăgujeni, anexându-şi titlului nobiliar atributul „de Zaguzsén“. După moartea din 1841 a lui Miklós, rămas singurul proprietar al domeniului, proprietatea şi rangul nobiliar vor fi moştenite, în lipsa unor descendenţi direcţi, de fiii adoptivi ai acestuia – Imre şi Gyula Kopal.

Imre îşi va construi, pe domeniile ce îi revin, un nou ansamblu rezidenţial – astăzi sediul orfelinatului din sat.

  Gyula va prelua şantierul început de tatăl său în 1835 – ce conţinea, printre altele, palatul şi cripta familiei –, finalizând lucrările în 1850. Numeroasele datorii acumulate îl vor determina pe acesta să-şi vândă proprietatea baronesei Hermine von der Heydte. În 1874, moartea prematură a fiului acesteia din urmă va duce la vinderea moşiei către familia de industriaşi vienezi Juhász. Familia Juhász va extinde clădirea palatului, va moderniza întreg ansamblul şi va amenaja peisager parcul aferent, împodobindu-l, în spiritul epocii, cu arbori de esenţă rară, o seră şi o piscină. Decăderea ansamblului va începe în Al Doilea Război Mondial, când acesta va servi ca adăpost unităţilor militare ruseşti, ca mai apoi, după utilizările inadecvate specifice perioadei comuniste, ansamblul să ajungă astăzi pe piaţa imobiliară. Continue reading

Ada Sophie Bakk Haug, prin Caransebeş, pe drumul de 5.000 km

Vizualizari: 37

Ada Sophie Bakk Haug are 21 de ani, este din Oslo, Norvegia, şi este o tânără puţin mai altfel. Spunem asta deoarece, la vârsta ei, a renunţat la tentaţiile facile cărora le cad pradă fetele din generaţia sa şi a ales să-şi trăiască un an din viaţă altfel decât ele.

În urmă cu trei luni, Ada a plecat de la Oslo şi s-a dus în Turcia, de unde vrea să se întoarcă acasă pe jos. Este vorba, nici mai mult, nici mai puţin, decât de 5.000 de kilometri, traseul ei incluzând Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Polonia, Cehia, Germania, Danemarca şi Suedia, punctul final fiind, fireşte, Norvegia.

Tânăra scandinavă a intrat în ţara noastră pe la Calafat, a traversat judeţele Dolj şi Mehedinţi, după care a ajuns în Caraş-Severin, urmând Traseul Pan-European 3, prin munţi, poposind la Anina, plecând apoi la Crivaia, urmând ruta Semenic-Gărâna şi în continuare Poiana Buchin, iar joi, 21 august, a ajuns la Caransebeş, de unde a pornit spre Rusca Montană.

Noi am întâlnit-o la Glimboca, în drumul ei pe Valea Bistrei, spre judeţul Hunedoara. Ada era însoţită de doi bărbaţi – plt.-adj. Ion Vela, de la Detaşamentul Caransebeş al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „Gl.bg. Vasile Zorzor” Caraş-Severin, şi Florentin Briceag, de la Ocolul Silvic Oţelu Roşu –, care o monitorizau şi îi asigurau protecţia, conform unei înţelegeri încheiate de cele două instituţii cu Autoritatea Naţională pentru Turism.

De la limita de judeţ, Ada Bakk Haug a fost preluată de jandarmii din Hunedoara, ea urmând să iasă din România prin judeţul Bihor. Continue reading

Şcoala bate la uşă…

Vizualizari: 33

Anul acesta, elevii vor începe şcoala în data de 15 septembrie şi vor avea cursuri până în 19 decembrie, când va începe vacanţa de iarnă. Semestrul al II-lea începe în 9 februarie 2015, iar săptămâna „Şcoala altfel” se va desfăşura în perioada 6-10 aprilie 2015. Structura anului şcolar viitor este similară celei din anul 2013-2014.

Conform Ordinului Nr. 3637/19.06.2014, publicat de Ministerul Educaţiei Naţionale, anul şcolar 2014-2015 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare, cu o zi mai mult decât anul şcolar 2013-2014. Prin comparaţie, în sistemul de învăţământ britanic, anul şcolar are 190 de zile.

Semestrul I Continue reading

Horoscop

Vizualizari: 21

Berbec

Cineva din familie are nevoie de sprijin într-o problemă delicată. Va trebui să vă implicaţi în tot felul de activităţi, ceea ce nu vă surâde, dar nici nu este cazul să comentaţi. Pe colaboratori nu vă puteţi… Continue reading

File de calendar

Vizualizari: 32

28 august: 1916Primul Război Mondial: Germania declară război României; 1939 – S-a născut Rodica Ojog-Braşoveanu, scriitoare (d. 2002); 1965 – S-a născut Shania Twain, interpretă americană de muzică pop.

29 august… Continue reading


Inregistreaza-te la Stiri

Pentru a primi ultimele mesaje, completeaza campul de mai jos: