În cadrul recentei şedinţe a Colegiului Prefectural al judeţului Caraş-Severin, reprezentanţii Comisariatului Caraş-Severin al Gărzii de Mediu au făcut o informare privind situaţia deşeurilor la nivelul acestei unităţi administrativ-teritoriale.

Strategia tematică pentru prevenirea generării deşeurilor şi reciclarea acestora stabileşte, ca obiectiv pe termen lung pentru UE, acela de a deveni o societate care reciclează, urmărind evitarea generării deşeurilor prin utilizarea acestora ca resursă.

Dintre obiectivele specifice trebuie menţionat acela privind dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor, prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric. Autorităţile locale aveau şi au obligaţia ca, începând cu anul 2012, să asigure colectarea separată pentru cel puţin urmãtoarele tipuri de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă,a spus comisarul-şef Gheorghe Muntean.

Totodată, autorităţile locale au obligaţia să atingă, pânã în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50 la sută din masa totală a cantităţilor de deşeuri cum ar fi hârtie, metal, plastic, sticlă, provenite din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere.

În ceea ce ne priveşte, în cadrul proiectului „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Caraş-Severin”, a fost prevăzută realizarea unui depozit în comuna Lupac (Acord de mediu Nr. 2 din 29.12.2010). În prezent, lucrările sunt executate în proporţie de sută la sută, dar nu există posibilitatea ca deşeurile municipale să fie încă depozitate aici. Operatorul autorizat pe linie de protecţie a mediului în vederea tratării şi eliminării deşeurilor a eliminat aceste deşeuri până acum la diferite depozite autorizate din ţară.

În ceea ce priveşte colectarea deşeurilor de la populaţie, colectarea selectivă ar fi trebuit implementată de câţiva ani, conform Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor. La această dată, sunt foarte puţine localităţi în care cetăţenii dispun de o infrastructură rezonabilă de colectare separată a deşeurilor la sursă, a mai spus Gheorghe Muntean.

„Un depozit trebuie să existe doar pentru deşeurile care nu mai pot fi reutilizate. Despre colectarea selectivă, Legea 101 din 2006, modificată şi completată de Legea 99 din 2014, este foarte clară şi stabileşte introducerea a patru fracţii de colectare: hârtie, mase plastice, metale şi sticlă. Însă tot în lege se stabileşte că dacă nu este posibil din punct de vedere tehnico-economic, se poate adopta sistemul de colectare pe minimum două fracţii. Este obligatoriu ca populaţia să înţeleagă că deşeurile trebuie depozitate separat. De asemenea, operatorii trebuie să ştie că amenzile în cazul în care nu se respectă legea pot ajunge şi până la 15.000 lei”, a adăugat comisarul-şef Gheorghe Muntean.

„Din acest an intră în vigoare Taxa de depozitare a deşeurilor municipale. Scopul acesteia nu este acela de a împovăra cetăţeanul cu o taxă în plus, ci de a-l responsabiliza şi a-l face parte dintr-un sistem în care refolosirea şi reciclarea deşeurilor pe care acesta le produce sunt prioritare. În Uniunea Europeană, cetăţeanul plăteşte cât gunoi produce : produce puţin – plăteşte puţin, produce mult – plăteşte mult. La noi, cetăţeanul produce cât gunoi vrea şi plăteşte pentru el puţin sau, în majoritatea cazurilor, deloc. Deşi Taxa de depozitare va fi plătită de administratorul depozitului de deşeuri, ea se va duce în cascadă, cum este şi normal, către operatorul de salubritate, către bugetul primăriei şi, fireşte, către cetăţean. Şi la noi, ca şi la alţii, scopul taxei este nu de a aduce bani la buget, ci de a încuraja cetăţeanul să colecteze selectiv şi să scadă cantităţile de deşeuri pe care le produce”, a mai spus comisarul-şef al Gărzii de Mediu.

Previziunile pentru anul 2017 nu sunt deloc îmbucurătoare în ceea ce priveşte colectarea tuturor tipurilor de deşeuri, întrucât sistemul este complet disfuncţional, iar ţintele sunt departe de a fi atinse, datorită lipsei infrastructurii necesare. Până în anul 2015, autorităţile publice locale aveau obligativitatea să realizeze colectarea selectivă pentru cele patru fracţii de deşeuri, respectiv hârtie, plastic, metal şi sticlă, lucru care nu s-a întâmplat. Ţinta până în anul 2020 este de a recupera minimum 50 la sută din masa totală a deşeurilor date spre colectare acestora. Tot ca şi ţintă pentru colectarea deşeurilor nepericuloase, provenite din activităţi de construcţie sau demolări, până în anul 2020 este reciclarea a minimum 70 la sută din acestea, a adăugat Gheorghe Muntean.

Bianca METEŞ