Get Adobe Flash player

Caransebeşul revoluţionar dă replica Reşiţei

Vizualizari: 1421


Membrii Asociaţiei Luptătorilor în Revoluţia din Decembrie 1989 şi ai Asociaţiei Răniţilor şi Urmaşilor Martirilor în Revoluţie au marcat vineri, 21 decembrie, trecerea a 29 de ani de la evenimentele care au dus la căderea comunismului, printr-o manifestare găzduită de Primăria municipiului Caransebeş. La întrunire au mai luat parte viceprimarul Marius Isac, oaspeţi de la Timişoara, consilieri locali, reprezentanţi ai partidelor politice, participanţi la evenimentele petrecute în urmă cu 29 de ani în municipiu, sau rude ale acestora.
Dan Silviu Avram a amintit faptul că în 21 decembrie 1989 oameni de diferite categorii sociale s-au revoltat împotriva regimului, pe fondul unor informaţii primite în zilele anterioare, prin care la Caransebeş se aflase deja despre mişcările populare de la Timişoara, cele care au şi dus în cele din urmă la revolta caransebeşenilor, condusă de Zaharia Drăghiţă şi de alţi membri ai Consiliului Popular de Uniune Naţională instituit în 22 decembrie. „Toate acestea au culminat cu răsturnarea sângeroasă, pentru că la noi, la Caransebeş, au fost represalii, au existat şi morţi, pentru că s-a deschis focul din sediul fostei Miliţii. Am avut aici, în acest sediu, negocieri cu fostul prim-secretar Constantin Radu şi fostul prim-vicepreşedinte Pârvu, pentru eliberarea celor reţinuţi în arestul Miliţiei Caransebeş. Ţin să le mulţumesc tuturor celor care sunt azi, aici, şi ar trebui să le mulţumească societatea, oraşul, pentru că, datorită lor, este posibil azi acest cadru festiv în care ne-am întâlnit şi ne-am putut manifesta bucuria că suntem liberi, chiar dacă mulţi dintre noi avem şi multe nemulţumiri. Sperăm, totuşi, ca efortul şi sacrificiul nostru de atunci să nu fi fost în zadar…”, a spus cel care a fost unul dintre liderii Revoluţiei de la Caransebeş.
„Iată-ne, astăzi, după 29 de ani de la acel Decembrie 1989, atunci când curajul fantastic al unor oameni, cei mai mulţi dintre ei tineri, a făcut ca Revoluţia din România să izbucnească şi să ducă la căderea regimului comunist, care se îndepărtase de propriul popor. Cu ajutorul dv., al celor care sunteţi astăzi în sală, cu ajutorul altor revoluţionari din Timişoara, Lugoj, Arad, Reşiţa, Bucureşti sau din alte oraşe, poporul român şi-a câştigat libertatea. Dv., celor care aţi făcut Revoluţia din Caransebeş, şi aţi făcut din Caransebeş al treilea oraş liber de comunism din România, nimeni nu vă va putea lua aceste merite, pentru că aţi reuşit, cu sacrificii, să schimbaţi istoria, iar municipiul nostru să fie declarat Oraş-Martir. În numele miilor de cetăţeni ai Caransebeşului, vă mulţumesc şi vă promit că veţi avea întotdeauna recunoştinţa noastră pentru ceea ce aţi făcut atunci, în 1989”, a spus viceprimarul Marius Isac.
Au mai vorbit celor prezenţi Aurel Păsat, unul dintre luptătorii în Revoluţia din Decembrie 1989, Dumitru Curiban, reprezentantul revoluţionarilor timişoreni, şi Mihail Rădulescu, preşedintele de onoare al Asociaţiei Luptătorilor în Revoluţia din Decembrie 1989, acesta semnalând o serie de probleme legate de activitatea Asociaţiei.
Dan Silviu Avram a ţinut să mai lămurească un aspect, respectiv al locului şi rolului jucat de Caransebeş în Decembrie 1989, ca urmare a faptului că, doar cu câteva zile în urmă, în cadrul unei acţiuni asemănătoare, Reşiţa a fost declarată al treilea oraş din România liber de comunism, după Timişoara şi Lugoj. „Dacă e să respectăm adevărul istoric, Caransebeşul este al treilea oraş liber de comunism, pentru că Lugojul ne-a luat-o înainte cu declaraţiile. Am fost vexat, ca să nu spun jignit, de faptul că noi nu am fost chemaţi la acea şedinţă de la Reşiţa a Institutului Revoluţiei Române, condus de Gelu Voican-Voiculescu, în care dumnealui a spus un neadevăr. Respect Reşiţa, respect ceea ce reprezintă Reşiţa, în special ceea ce au făcut reşiţenii la Revoluţie, însă trebuie ca toată lumea să recunoască adevărul istoric: noi am fost al treilea oraş al României eliberat de comunism, cu sacrificii, dar şi cu deficienţe… Am avut şi noi derapaje, tot felul de probleme, însă am fost cei care am ieşit atunci în stradă şi, fără a ne gândi la repercusiuni, am câştigat un drept care astăzi este la îndemâna tuturor”, a spus Dan Silviu Avram.
Şi pentru că una dintre polemicile apărute între revoluţionari se referea la montarea unui panou la intrarea în municipiu, pe care să fie inscripţionat mesajul „Caransebeş – Oraş Martir”, viceprimarul Marius Isac a promis că până la comemorarea a 30 de ani de la Revoluţie, care va avea loc anul viitor, administraţia va pune câte un astfel de panou la fiecare dintre cele patru intrări în localitate. Caransebeşul a primit acest titlu deoarece, în evenimentele din Decembrie 1989, aici au murit şapte oameni şi au existat 25 de răniţi.
Cei prezenţi la eveniment au depus apoi coroane de flori la Monumentul Eroilor Revoluţiei, din vecinătatea Bisericii Romano-Catolice din Centrul civic, după care s-au deplasat la Monumentul Revoluţiei amplasat în faţa sediului fostei Miliţii, unde un sobor de preoţi, în frunte cu PS Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, a oficiat o slujbă de pomenire a celor decedaţi în 1989 şi au fost, de asemenea, depuse coroane de flori la placa comemorativă montată pe peretele Cercului Militar.
Bogdan NAUM

Traducere