Get Adobe Flash player

Pe urmele Marii Uniri, academicienii timişoreni au poposit o zi la Caransebeş

Vizualizari: 134


În contextul în care, luna trecută, Banatul a aniversat 100 de ani de la unirea sa cu România, vineri, 28 iunie, în organizarea Filialei Timişoara a Academiei Române, în colaborare cu Consiliul Judeţean Timiş, Societatea Enciclopedică a Banatului, Biblioteca Judeţeană „A.D. Xenopol” din Arad, Episcopia Caransebeşului, Primăria Caransebeş şi Casa de Cultură „George Suru” din municipiu, la Timișoara a avut loc Simpozionul Științific Internațional cu tema ,,Centenarul Banatului 1919-2019”.
Sâmbătă, şi venind de la Făget, participanţii la simpozion – membri ai Filialei din Timişoara, dar şi din alte oraşe ai Academiei Române – au poposit la Caransebeş, unde, în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei, au marcat trecerea celor 100 de ani de la marele eveniment petrecut în 21-23 iulie 1919, odată cu intrarea primelor eşaloane ale Armatei Române în această regiune.
Directorul Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Filiala Timişoara, Ioan David, a spus în deschiderea manifestării că dacă, în perioada interbelică, Timişoara a fost capitala administrativă şi financiară a Banatului, Caransebeşul, un oraş încărcat de istorie, a fost capitala culturală a regiunii, după care i-a înmânat primarului Felix Borcean documentele simpozionului.
Edilul le-a mulţumit oaspeţilor pentru faptul că au inclus Caransebeşul în această acţiune de prestigiu. „Îmi amintesc ziua în care ne-aţi vizitat la Primăria municipiului şi, alături de Adrian Ardeţ, fostul director al muzeului caransebeşean, evident, n-am putut decât să fiu de acord în a vă fi gazdă în marcarea şi de către noi, alături de celelalte localităţi importante din Banat, a Centenarului Unirii, pentru că noi am fost puţin mai întârziaţi decât restul ţării, nu din dorinţa noastră, ci ca urmare a acelor manifestări ale istoriei care nu ţin neapărat de voinţa oamenilor”, a spus edilul municipiului.
Istoricul Constantin Brătescu, cel care a fost, timp de 36 de ani, şeful Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, cu sediul la Caransebeş, a vorbit în primul rând despre Aula „1 Decembrie 1918”, cea care a găzduit manifestarea, afirmând că este fosta sală a Magistratului Orăşenesc Caransebeş, dată în folosinţă în septembrie 1903, vechea Primărie fiind situată atunci pe Str. Ardealului, în fosta cazarmă a Companiei XI a Regimentului de Graniţă Nr. 13 Româno-Bănăţean.
„În această sală s-au petrecut evenimente multe. Era vorba despre viaţa urbei, o urbe care tot timpul a fost şi capitala fostei Graniţe bănăţene, nu numai în timpul Regimentului de Graniţă, ci datorită instituţiilor create aici, întreaga Graniţă polarizând către Caransebeş. În toamna anului 1918, în 25 octombrie/7 noiembrie, în această sală s-a petrecut un eveniment cu adevărat memorabil, cel al constituirii Consiliului Naţional Român Local, în urma unor manevre care, iniţial, nu au fost tocmai româneşti, şi care încercau să deturneze, ca şi la Timişoara, într-un anume fel, astfel încât nu românii să devină conducătorii acestei urbe româneşti, ci ea să aibă o altă conducere. Au intervenit cei care trebuiau să intervină, printre ei aflându-se profesorii şi studenţii de la Institutul Teologic şi Pedagogic Diecezan, în frunte cu cel care până la urmă a şi murit în acele zile de mare însemnătate naţională, profesorul Ştefan Jianu, asesor consistorial şi vicepreşedinte mai apoi al Consiliului Naţional Român. Atunci, în 7 noiembrie, el le-a spus celor care voiau să deturneze viaţa acestui oraş: «Aici nu este loc de altfel de Consiliu decât de Consiliu Naţional Român!». Aşa s-a constituit Consiliul Naţional Român la Caransebeş, iar după aceea au început pregătirile pentru Marea Unire, fierberea cea mare, iar după 27 noiembrie a trebuit să se pregătească cu o grijă foarte mare pentru că la Caransebeş ajunseseră, ca şi la Lugoj, trupele sârbeşti”, a spus Constantin Brătescu.
Istoricul a mai făcut referire la prezenţa delegaţiei caransebeşene la Marea Adunare de la Alba Iulia, 24 de delegaţi de aici semnând Actul Unirii, şi încă 100 fiind prezenţi la eveniment.
Constantin Brătescu a mai vorbit despre ocupaţia sârbească, dintre noiembrie 1918-iulie 1919, afirmând că, de nicăieri pe unde au fost, „sârbii nu au plecat cu mâna goală”.
În continuare, Constantin Brătescu a prezentat materialul intitulat „Legăturile dintre caransebeşeni şi Academia Română”, în care a arătat, printre altele, activitatea lui Titu Maiorescu, care era nepotul episcopului caransebeşean Ioan Popasu, precum şi a profesorului Ştefan Velovan.
În încheiere, cei prezenţi au purtat discuţii legate de Primul Război Mondial, de întârzierea cu care a intrat Armata Română în Banat, precum şi despre ocupaţia sârbească din această parte de ţară.
În încheierea vizitei făcute în municipiu, oaspeţii s-au deplasat la Episcopia Caransebeșului, unde a avut loc conferința ,,Episcopia Caransebeșului, răstignire și înviere”, susţinută de părintele arhimandrit dr. Casian Rușeț, consilierul cultural al Eparhiei caransebeșene.
Sonia BERGER

Traducere