Despre artist, dar şi despre picturile expuse la Galeria de artă „Corneliu Baba” a mai vorbit şi scriitorul caransebeşean Ioan Jorz. „Un tablou e ca o fereastră, ca o fereastră deschisă spre interiorul celui care a avut emoţia de a se aşeza în faţa şevaletului şi de a o transmite. În acelaşi timp, un tablou este şi o fereastră spre exterior. Câteodată depinde de tehnica folosită. Adrian Sabău este un pictor care lucrează de multă vreme, dar a debutat – şi aici pun ghilimelele de rigoare – relativ târziu. Important este însă că s-a hotărât să facă expoziţii, ceea ce înseamnă că a avut determinarea de a realiza un număr de lucrări oarecum unitare, dar nu neapărat, şi de a le prezenta publicului, iar publicul din Timişoara, unde a expus la Biblioteca Judeţeană, este un public avizat, dintr-un oraş în care mişcarea artistică în domeniul artelor plastice este foarte puternică, iar asta a însemnat un gest de curaj. Din câte mi-a mărturisit – şi cifrele vorbesc de la sine –, Adrian Sabău lucrează foarte mult. Din 2011 până astăzi, el a avut deja 15 expoziţii, cele mai multe personale, dar şi de grup, ceea ce înseamnă foarte mult. Lucrările expuse sunt diferite, ele se grupează trei-patru, şi sunt aproape ca o retrospectivă a lucrărilor din ultimele 20 de luni, având şi maniere de abordare diferite, şi tematică şi, evident, cromatică diferită, aceasta fiind primul lucru care te izbeşte, te determină să acorzi atenţie expoziţiei”, a spus Ioan Jorz.
Despre lucrările expuse a vorbit şi autorul lor, cel care a dorit ca evenimentul să aibă loc luni, pe de o parte pentru că i-a plăcut ideea unui vernisaj în data de 11.XI-a, iar pe de altă parte pentru că a doua zi a împlinit 52 de ani. „Într-adevăr, la mine a fost vorba de acel prea-plin. Când am început să pictez, am făcut-o pentru mine, nu pentru altcineva, iar în momentul în care am început să pictez şi să expun, am simţit nevoia să explorez, iar acesta e poate unul dintre motivele pentru care nu prea respect reguli sau nu m-am canalizat spre un anumit gen de pictură. Se spune că un pictor trebuie să-şi aibă propriul stil. Ei bine, fiindcă am observat că fiecărui om îi place altceva, mi se pare absurd să pictez, de pildă, numai abstract. La mine nu veţi vedea o expoziţie omogenă, cu acelaşi tip de picturi sau cu acelaşi tip de ramă. Sunt aşa pentru că prima lege pe care am învăţat-o când am început să pictez a fost că pânzele au suflet. Că fiecare tablou are suflet”, a spus Adrian Sabău.
În continuare, artistul plastic a vorbit şi despre un alt pictor, Nicolae de Popa (1940-2007), originar, de asemenea, din Teregova, cunoscut însă mai degrabă ca scriitor, trei dintre lucrările acestuia aflându-se pe simezele expoziţiei găzduite de Galeria „Corneliu Baba”.
La final, a luat cuvântul şi prof. Nistor Iorga, de la Liceul Tehnologic „Sf. Dimitrie” din Teregova, care i-a fost dascăl lui Adrian Sabău. „Parcă moşteneşte ceva din calmul şi eleganţa învăţătoarei Sabău şi din meticulozitatea şi temeinicia inginerului Sabău. Adrian Sabău a vrut întotdeauna să surprindă prin spontaneitate. A debutat în calitate de artist amator, în vechile trupe de teatru. Mai târziu a scris poezie, s-a ocupat şi cu jurnalistica, şi cu muzica… În tablourile sale recunosc atât apa Timişului, cât şi lacul de la Trei Ape”, a încheiat Nistor Iorga.
Expoziţia de la Galeria de artă „Corneliu Baba” rămâne deschisă timp de o lună.
Ştefan ISAC