La rândul lui, autorul a ţinut să explice, încă de la începutul discursului său, titlul volumului. „De ce sunt sărbătorile eterne? Eternitatea lor reiese chiar din conţinutul cărţii. Ea este alcătuită din 12 capitole mari, care corespund fiecărei luni a calendarului. În fiecare capitol sunt tratate două sau trei sărbători creştine, dar şi cele populare”, a mai adăugat autorul.
Vasile Pistolea, născut la 16 aprilie 1947, în Căvăran, actualmente Constantin Daicoviciu, este licenţiat în Română şi Franceză, promoţia 1972. A publicat recenzii, articole şi studii referitoare la aspecte esenţiale ale culturii române locale şi naţionale, obţinând titlul de Doctor în Filosofie cu lucrarea „Generaţia ’60 şi redescoperirea modernităţii”.
Actuala lucrare este o completare a primei ediţii, „Sărbători religioase şi datini la români”, publicată în 2006, prin adăugarea unor capitole noi, precum „Calendarul sărbătorilor mobile”, „Postul”, completări ale sărbătorilor tradiţionale şi religioase, precum şi îmbogăţirea bibliografiei.
Din acest punct de vedere, scriitorul continuă o importantă tradiţie a intelectualilor bănăţeni în ceea ce priveşte publicarea de calendare inedite, cu explicaţii istorice şi culturale docte, unde se vizează explicarea unor sărbători din calendarul ortodox, manifestându-se un anumit grad de toleranţă faţă de elementele ritualităţii populare şi fenomenele ce prezintă un gen de sincretism cultural.
Cartea, apărută la Editura Episcopiei, sub îndrumarea P.S.S. Lucian, Episcopul Caransebeşului, prezintă datinile, credinţele şi eresurile populare care însoţesc sărbătorile calendaristice de origine creştină, precum şi semantica obiceiului şi a actelor componente ale unui ceremonial îndătinat.
Să mai spunem că prima lansare a volumului a avut loc marţi, 12 martie, în Sala de festivităţi a Episcopiei Caransebeşului. În prezenţa P.S.S. Lucian, Episcopul Caransebeşului, Pr. ic. stavr. dr. Daniel Aron Alic, consilier cultural, a preoţilor slujitori ai bisericilor din municipiu, a numeroşi studenţi, elevi seminarişti şi cetăţeni ai municipiului cu dragoste de literatură, care au umplut sala până la refuz, autorul şi-a prezentat cartea, scrisă în memoria părinţiilor săi, Petru şi Maria, ţărani neaoşi, legaţi anteic de glia străbună, strămutaţi însă în Empireul credinţelor noastre ancestrale, de unde ne privesc blajini şi despovăraţi de „dulcile nimicuri ale vieţii”.
Carmen SENCO
Ştefan ISAC