Oficial, România este cea mai săracă ţară din UE. O arată datele unui studiu realizat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii. Doar Bulgaria şi Polonia ne mai detronează, cu anumite regiuni extrem de sărace. În România,18% din populaţie obţine mai puţin de 40% din venitul mediu la nivel naţional. Şi înainte de criza din 2009, dar şi în prezent, ţara noastră are cel mai ridicat grad de sărăcie, dintre ţările Uniunii Europene. Şi în alte ţări din UE situaţia economică este similară cu a ţării noastre, dar acestea deţin ponderi mult mai scăzute, respectiv 2% în R. Cehă, sau 4% în Suedia ori Irlanda. Pe lista celor mai sărace 20 de regiuni din Europa, România se înscrie cu şase zone, ce acoperă aproape toată ţara, mai puţin zona Bucureşti-Ilfov. La fel de săraci ca noi mai sunt bulgarii, cu anumite regiuni ale ţării lor, după care urmăm noi, cu Regiunea de Nord-Est. Şi în Sud-Vestul ţării e sărăcie. Regiunea Sud-Est a României se află pe locul opt şi este mai săracă decât multe regiuni din Polonia. În ciuda crizei financiare, multe regiuni sărace din Polonia sau Spania au ieşit din sărăcie folosind fondurile europene. Nu la fel s-a întâmplat însă în România, Portugalia sau Bulgaria, care se menţin încă pe lista ţărilor cu cei mai numeroşi săraci din Europa.
Măsurile de austeritate au scăzut puterea de cumpărare a românilor cu peste 9% într-un singur an. Salariul mediu net pe economie a scăzut, ajungând la 1.493 de lei. Anul trecut, aproape jumătate din populaţia care a realizat venituri, a câştigat mai puţin de o mie de lei lunar. Dacă în Marea Britanie un angajat ce trăieşte în sărăcie câştigă 967 de euro, un angajat român sărac câştigă 159 de euro, realizând cel mai mic salariu minim din ţările UE în Bulgaria, acesta e de 233 de euro, iar în Polonia – de 326.
Populaţia săracă nu-şi poate permite schimbarea locuinţei sau achiziţionarea unei noi locuinţe. Din cele 7,4 milioane de gospodării din România, 44% sunt în mediul rural, iar dintre acestea 88% nu au baie proprie. La oraş, oamenii săraci stau, în cea mai mare parte, în apartamente cu două camere, dotate cu obiecte casnice de strictă necesitate. Doar 36% dintre locuinţe au un computer, şi 29%, autoturisme.
This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish.AcceptRead More
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.