După terminarea Sfintei Liturghii, toţi cei prezenţi au plecat într-o procesiune de cinstire a Hramului Bisericii, în jurul lăcaşului de cult. Ca la toate hramurile, nu a lipsit servirea mesei, în cinstea goştilor. Aici, peste 100 de persoane au gustat din bucătăria bănăţeană, în care s-a simţit, însă, şi influenţa sârbească: fripturi la grătar şi o diversitate de băuturi. Nu au lipsit preparatele din aluat, şi anume „păturata” cu mac (colaci, cum se spune aici), care a fost extrem de delicioasă. Buna-dispoziţie la masă a fost completată cu muzică populară bănăţeană şi sârbească, interpretată de prof. Lucian Colak, voce şi orgă, şi Miroslav Iovanovici, tot voce şi orgă, precum şi de subsemnatul. Spiritele s-au încins şi s-au întins cu toţii, gazde şi oaspeţi, la joc. O demonstraţie a talentului în ale jocului, mai ales ale celui sârbesc, ne-a oferit familia Gava, precum şi domnul Ilia Gaşper. Printre invitaţi s-au numărat şi familia Ion Micu, din Caransebeş, părinţii parohului de aici, precum şi prof. Maria Muntean, mătuşa acestuia.
După servirea mesei, cu toţii s-au îndreptat spre Căminul cultural, unde a avut loc un spectacol artistic. Programul a inclus un concert susţinut de Corul catedral „Învierea Domnului”, dirijat de diac. Gheorghe Tistu, un recital de poezie oferit de gazde, precum şi momentul folcloric cu cântece bănăţene şi de petrecere, interpretate de subsemnatul. Un moment aparte l-a constituit recitalul de dansuri bănăţene interpretate de Ansamblul „Paia Marganovici”, din Deliblata, şi surpriza care a produs o explozie de aplauze, atunci când o parte dintre dansatorii Casei de Cultură din Caransebeş, coregraf – Adrian Jurchescu, au ,,rupt” scena sub picioare.
În comuna Deliblata trăiesc sârbi, români, slovaci, maghiari şi rromi, şi, pe baza acestei structuri eterogene, se pot înţelege caracteristicile etnice şi culturale ale zonei. După port, se pot citi cel mai bine diferenţele etnice dintre popoare. Costumul sârbesc, de pildă, este de culoare albă, ţesut din cânepă amestecată cu bumbac sau ţesut alb ori colorat, cu care merge kecelja (laibăr) şi centura decorată cu diferite ornamente. Căbăniţele sunt produse din piele, la fel şi pălăriile, iar forma de decorare a acestora determină apartenenţa etnică.
Organizatorii Hramului de la Deliblata au fost Primăria şi Consiliul Parohial, prin Mugurel Gava, preşedinte, şi Ilia Gaşper, vicepreşedinte.
Toată acţiunea, atât cea de la biserică, cât şi cea de la Căminul cultural, au fost filmate de TV Novisad, redactor Felicia T. Toţi cei care s-au deplasat la Deliblata aduc mulţumiri firmei „Nadina” din Caransebeş şi celor doi salariaţi, Nicolae Lal şi Ionel Bratosin, pentru grija de care au dat dovadă faţă de „pasageri”.
Ştefan ISAC