În 1969, s-a căsătorit cu Ema, cu care a continuat să efectueze numeroase turnee în străinătate, alături de Ansamblul „Doina Timişului”. Tot în 1969 a avut geniala idee de a crea un alt ansamblu, „Timişul”, pe care l-a ridicat pe culmi, devenind una dintre cele mai cunoscute formaţii artistice. În ultimii ani a înfiinţat Ansamblul de creaţie populară „Datina”, din Ghiroda, îndrumând şi conducând pe scenă oameni dragi lui. În 1973, respectiv 1975, se nasc Cosmin şi Daciana, doi copii de excepţie. În ultimii ani devine bunic, având patru nepoţi, doi de la Cosmin şi doi de la Daciana. Era cel mai fericit şi cel mai iubit bunic…
Era un om puternic, sever, dar cu multă sensibilitate şi bunătate. Pe lângă activitatea artistică desfăşurată în Banatul de Şes, maestrul Emilian Dumitru şi-a îndreptat atenţia şi spre Banatul Montan, care a avut şi are un folclor mai aparte decât cel de la câmpie. A început să culeagă folclor şi să îndrume formaţiile din localităţile Valea Timişului (Cârpa), Vălişoara, Borlova, Slatina Timiş şi majoritatea satelor şi comunelor din judeţul Caraş-Severin. Sunt mulţi maeştri coregrafi în ţara noastră, dar puţini pentru meritele lor au fost Laureaţi ai Premiului „Etnos”. Emilian Dumitru este unul dintre cei care au primt această distincţie. Despre ce a realizat în aceste localităţi cu sprijinul prietenilor de aici, vom scrie într-un număr viitor al ziarului.
Ştefan ISAC