Chiar dacă portul cotidian al săteanului de astăzi nu mai este confecţionat în casă, din pânză de cânepă sau bumbac, totuşi civilizaţia rurală păstrează amintirea unor timpuri apuse, care se regăsesc în componentele costumului popular. Fie ca este vorba de „ciupag”, „chimeşă”, „opinci”, „obele”, ele alcătuiesc astăzi doar portul festiv, ocazional, al românului, însă sunt argumente incontestabile ale existenţei noastre istorice.
Din păcate, de-a lungul timpului, această vestimentaţie a cunoscut influenţe majore, care de multe ori au avut tendinţa de a rupe legăturile dintre generaţii. Privind din acest punct de vedere, un eveniment închinat portului românesc este, în primul rând, o acţiune culturală, de promovare a specificului naţional, este ocazia de a fi noi înşine, de a ne aminti că suntem un neam şi că avem datoria să preţuim, pentru a le duce mai departe, valorile moştenite de la străbunii noştri. Mai mult, în fiecare dintre momentele festive ale satului tradiţional se împletesc negreşit cântecul, jocul şi portul, adevărate forme ale expresivităţii şi creativităţii spiritului românesc dintotdeauna.
Prilej de mare bucurie, evenimentul din Teregova, care se înscrie în seria petrecerilor cunoscute printre localnici ca „Balul izmenelor”, a fost organizat de Primărie şi Consiliul local. Prin urmare, manifestarea a fost deschisă printr-un cuvânt rostit de doamna primar Maria Damian, după care a urmat un program artistic susţinut de elevii clasei a VIII-a de la Liceul Tehnologic „Sfântul Dimitrie” din Teregova. Ei au adus pe scenă un mănunchi de obiceiuri sub genericul „De la Curcubăta la Sântoageri”. Mai apoi, cei prezenţi au fost încântaţi de Ansamblul de dansuri populare din Teregova, îndrumat de Ilie Pîrvulescu, un tânăr coregraf dedicat, fiu al satului.
Ca şi la prima ediţie, atmosfera de petrecere a fost întreţinută de îndrăgitele soliste Ionela Bădălan şi Camelia Bojin-Ciocu, acompaniate de formaţia instrumentală condusă de Cristi Ianoşiga din Teregova.
Gabriela-Violeta BICA