După ce edilul Caransebeșului a făcut o scurtă prezentare a situaţiei, care nu e una tocmai nouă, vina pentru calitatea apei fiind aruncată mereu pe pârâul Dalci, care se varsă în Lacul de acumulare de la Zerveşti plin de aluviuni transportate în urma activităţilor forestiere care se desfăşoară în amonte, Nicolae Miu Ciobanu a tras un semnal de alarmă în ceea ce privește apa care ajunge la robinetele caransebeșenilor. „Aproape zilnic, sau la două-trei zile, depășim parametrii tehnici în ceea ce privește calitatea apei. Cu toate eforturile noastre, nu putem să asigurăm calitatea apei potabile. Am încercat toate variantele posibile, singura soluție e să se îndrepte calitatea apei din Barajul de la Zervești, unde este gura de alimentare. Vă cerem sprijinul, pentru că noi nu ne permitem să facem investiții, situația financiară a Aquacaraș fiind cunoscută. Că să putem îmbunătăți calitatea apei din Caransebeș, trebuie făcută devierea pârâului Dalci. Este posibil să ajungem în situația de a nu mai distribui apă potabilă, ci apă menajeră, iar asta ar însemna să sufere 25.000 de oameni. Este o situație de urgență faptul că nu putem trata și distribui apa și o dăm la populație așa cum o dăm…”, a adăugat directorul Aquacaraş SA.
Felix Borcean a precizat că discuțiile s-au împotmolit la achiziționarea terenului pentru continuarea canalului care să facă legătura între pârâul Dalci şi Lacul de acumulare de la Zervești: „Noi trebuia să facem raport de evaluare care sigur ar fi stabilit un preț pe metrul pătrat mult mai mic decât voiau proprietarii de acolo, unii dintre ei nefiind dispuși să negocieze. Soluția e, așa cum s-a spus, exproprierea. Dacă era pe terenul Caransebeșului, era simplu, nu mai discutam”.
În final, la propunerea viceprimarului municipiului, Marius Isac, și a city-managerului Andrei Ungur, cei prezenţi au convenit ca Primăria Caransebeș să comande în cel mai scurt timp un raport de evaluare a terenului unde ar fi nevoie de devierea pârâului Dalci, iar Apele Române să realizeze ridicarea topo și identificarea pe teren a proprietarilor. Nu în ultimul rând, Hidroelectrica va urma să verifice situația litigiilor în instanță pentru terenurile din zona respectivă, nefiind exclus ca unii dintre proprietari să nu mai aibă suprafeţe acolo, deoarece au fost expropriați înainte de 1989 și au primit terenuri în altă parte, schimbările nefiind operate însă nici până acum în Cartea Funciară.
Sonia BERGER