,,Zăpostâtul”, sau ,,Alaiul Berbecilor”, la Slatina Timiş


Din punct de vedere creştin, este sărbătoarea care corespunde ,,Lăsatei Secului” – intrarea în Postul Paştelui. Este un eveniment tradiţional specific Banatului Montan, are loc, de obicei, la sfârşitul lunii februarie, în două rânduri, atât la catolici, cât şi la ortodocşi, dar şi în satele apărţinătoare comunei Slatina Timiş – Ilova şi Sadova Nouă. Anul acesta, el s-a desfăşurat dumincă, 6 martie, la Slatina Mică, pentru ortodocşi, şi marţi, 8 martie – pentru comunitatea catolică. Originea obiceiului este străveche, precreştină, cu un ritual care anunţă învierea naturii, dezlegarea de toate relele şi atragerea binelui.

Acţiunea se desfăşoară astfel: tinerii sau feciorii care nu au împlinit vârsta pentru a merge în Armată se îmbracă în ,,Berbeci”, cu cojoace întoarse pe dos, cu lâna la vedere, încinşi peste mijloc cu talăngi (clopote) zgomotoase, căciuli pe cap, iar feţele le sunt acoperite cu obrezare (măşti împodobite cu mărgele şi flori) înspăimântătoare, îmblănite şi ele. Mascaţii se împart pe străzi (uliţi), însoţiţi de un întreg alai, în acompaniamentul muzicii, deplasându-se din casă în casă, unde consătenii îi cinstesc pe aceşti ,,alungători de rău” cu produse tradiţionale: cârnaţi, ouă, şuncă şi răchie de prună (unde ,,căpătarea” este mai mare, ei, împreună cu însoţitorii, dansează pe străzi jocuri specifice locului). Unde întâlnesc tinere fete, le prind şi le spoiesc pe faţă cu tot felul de vopsele. O altă categorie de mascaţi sunt ,,Năroadele”, acestea fiind partenerele ,,Berbecilor”. Unele dintre acestea sunt îmbrăcate în zdrenţe, altele în costume populare, având diferite forme de măşti, opuse ,,Berbecilor”. Şi ele aleargă pe uliţele satului, dansând şi ironizând anumite personaje din viaţa cotidiană şi mondenă.

În centrul comunei are loc adevărata sărbătoare, unde ,,Berbecii şi Năroadele”, împreună cu tinerele fete din comună, se prind în cel mai reprezentativ brâu al aceste sărbători, ,,Brâul Nărozilor”, atât din punct de vedere interpretativ, cât şi muzical, acesta fiind specific numai Slătinarilor. Cât se joacă, fără se observe ,,Berbecii”, din cojoacele lor se smulg bucăţi de lână din blană, care se pun în staulul animalelor, ca să le ferească de boli, sau pentru ca atunci când se merge la târg vânzarea să fie cât mai bună. Cu ani în urmă, tinerele fete îşi făceau cele mai frumoase costume popolare, vestind cu această ocazie că a trecut iarna.

La finalul colindatului, aceştia se demască, pentru ca sătenii să-i cunoască pe fiecare ce mască a purtat. Se ospătează cu tradiţionala ,,Ciganie”, cu mămăligă (coleşă), pregătite din produsele primite, ospăţ de unde, bineînţeles, nu lipseşte nici răchia de prună. Petrecerea se termină la 12 noaptea, odată cu intrarea în Postul Paştelui. Vă mărturisesc că ,,Berbecii” de la Slatina Timiş au fost şi sunt invitaţi în fiecare an la ,,Alaiul Primăverii”, manifestare organizată de Instituţiile de cultură ale judeţului nostru.

La redactarea acestui articol, deşi am trăit (cândva) pe viu aceste clipe, m-am consultat cu domnul primar ing. Gheorghe Roma şi cu referentul Petru Radici, cărora le mulţumesc pe această cale.

 

Ştefan ISAC