Între anii 1836-1841, a frecventat Şcoala Militară de Matematici din Caransebeş, obţinând gradul de sublocotenent clasa a II-a, la 19 ani.
A urmat apoi cursurile Academiei Militare din Viena. La absolvire, a fost avansat sublocotenent clasa I şi repartizat ca profesor la Şcoala de Matematici a Regimentului 13 din Caransebeş.
A urcat an de an treptele ierarhiei militare, ajungând în 1870 la gradul de General de brigadă.
În calitatea sa de ofiţer al Armatei Imperiale, a participat la confruntările Armatei din timpul Revoluţiei de la 1848-1849.
În timpul Războiului Crimeei (1854-1856), când Regimentul 13 din Caransebeş trecea prin Ţara Românească, a primit sarcina specială de a redacta primele hărţi topografice pentru Oltenia şi Muntenia. Mai târziu, Serviciul Topografic Român va folosi harta întocmită de el.
La 1 noiembrie 1872, Traian Doda şi-a dat demisia din Armata Imperială şi s-a retras la Caransebeş. Domnitorul Carol I şi primul-ministru al României, I.C. Brătianu, au considerat necesară chemarea Generalului Doda în Armata Română, dorinţă ce nu s-a putut înfăptui. Totuşi, Traian Doda a făcut o serie de recomandări privind modul de desfăşurare a campaniei din 1877, recomandări de care s-a ţinut seama. Retregându-se din Armata Imperială, Traian Doda a continuat să lupte împotriva politicii statului maghiar. Între anii 1871-1887, a fost ales deputat în Parlamentul din Budapesta de şase ori consecutiv, candidând cu program naţional. La ultima alegere, el a fost singurul deputat român din Transilvania şi Banat.
Dacă, pe plan politic şi cultural, Generalul Doda nu a reuşit să-şi materializeze pe deplin punctele din programul său electoral, pe plan economic a izbutit să transforme Comunitatea de Avere într-o puternică instituţie menită să se opună procesului de maghiarizare. El a deţinut funcţia de preşedinte al Comunităţii de Avere timp de 18 ani, perioadă în care s-a dovedit un strălucit organizator. A reuşit să facă din fosta Comunitate de Avere din Caransebeş una dintre cele mai puternice instituţii economice din Banat, denumită de localnici Reşiţa Mică.
Prin toată activitatea sa, Traian Doda a contribuit la ridicarea conştiinţei româneşti a populaţiei din acest colţ de ţară, fapt ce s-a înscris în ampla acţiune de pregătire a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Traian Doda s-a stins din viaţă la 16 iulie 1895, în Caransebeş, oraş care i-a cinstit întreaga-i activitate, acordând numele său liceului din acest localitate.
Ştefan ISAC