Prezentarea cărții i-a aparținut prof. univ. dr. Doina Dascălu, de la Universitatea de Vest din Timișoara, prilej cu care vorbitoarea a evidențiat faptul că volumul are o dublă semnificaţie, de text cu valoare istorică, documentară, şi text cu valoare literară, în care este colorat afectiv tabloul oamenilor şi al faptelor lor. „Lumea prin care a trecut este înviată prin efectul de autenticitate şi din sinceritatea prin care se raportează la această lume”, spunea prof. univ. dr. Doina Dascălu. La rândul lui, dr. Ioan David, directorul Editurii „David Press Print” din Timişoara, a declarat că acest volum face parte din Colecţia „Banatica” şi că acesta ar trebui studiat atât de dascăli, cât şi de cercetători ştiinţifici, oameni de litere şi oameni care studiază istoria presei.
„Știam că-și scrisese memoriile, că deținea o bună parte din arhiva Reuniunii învățătorilor ortodocși români din Dieceza Caransebeșului, cea mai veche asociație profesională a învățătorilor din România. Ar fi trebuit să trăim tot timpul în preajma dumnealui, pentru că mereu aveam ceva de învățat. Îi mulțumim colegului Ovidiu Roșu pentru munca de Sisif pe care a depus-o, pentru că aceasta este munca unui arhivist, a unui documentarist”, a spus, în cuvântul său, prof. Constantin Brătescu.
După ce a prezentat asistenței câteva crâmpeie din viața și activitatea lui Pavel Jumanca, autorul cărții, dr. Ovidiu Roșu, a amintit celor prezenți că este vorba de o carte de memorii. „De ce să ne uităm spre Moldova și să ne gândim la Ion Creangă, și să nu ne uităm spre Caransebeșși să ne amintim de Pavel Jumanca? Avem și noi valorile noastre și e important ca aceste mărturii să intre în circuitul științific și public. Pavel Jumanca este o personalitate, dar este interesantă evoluția sa, pentru că început de jos, dintr-o familie de plugari din Caransebeș, lucru de care nu s-a rușinat niciodată. Învățând, el a reușit să urce pe treptele profesiei”, a mai spus Ovidiu Roșu.
În cele peste 500 de pagini, cartea prezintă memoriile învăţătorului Pavel Jumanca din Caransebeş, despre anii 1903-1914, în perioada când a fost învăţător confesional ortodox la Maciova şi la Şcoala Ortodoxă Română din Caransebeș, amănunte despre cele mai importante evenimente din Caransebeş la care a participat între aceşti ani, despre inaugurarea statuii lui Franz Iosef, în 1906, monument ce a tronat în Parcul central până la montarea statuii Generalului Drăgălina, despre alegerile de episcop, alegerile electorale, desfăşurarea sărbătorilor de iarnă, viaţa culturală, oamenii importanţi din urbe, perioadele pe care le-a petrecut în armata austro-ungară, dar şi alte subiecte. La eveniment au participat numeroşi oameni de cultură, directori de instituţii, dascăli şi istorici din municipiul de pe Timiş şi Sebeş.
Carmen SENCO