„Am verificat în Arhivele Naţionale Caraş-Severin şi, în perioada la care ne referim, 1859, zona noastră era sub stăpânire austriacă, iar veştile care ajungeau aici erau destul de trunchiate, românii care trăiau în acest areal ajungând destul de greu la informaţii. Nu se păstrează nici extrem de multe documente din perioada respectivă, cele mai importante, în care sunt reflectate aceste evenimente, fiind cele care au fost create fie de către structurile economice – St.E.G.-ul din Reşiţa, sau Regimentul de Graniţă din Caransebeş. Din acestea reiese că de fapt activitatea se desfăşura în mod normal aici, şi aş scoate în evidenţă două documente create în anul 1859, unul fiind un Decret prin care Comandamentul Militar General Bănăţean laudă activitatea protopopului Nicolae Andreevici, ca director al Şcolilor Naţionale Române din Graniţa militară, sau o corespondenţă a Comandamentului Militar Bănăţean cu Regimentul de Graniţă Nr. 13, în acest sens. Un alt document, tot din 1859, este o istorie a comunei şi parohiei Slatina-Timiş, de Ianăş Moatăr, cuprinzând date despre religia locuitorilor, evenimentele din perioada 1726-1781”, a spus Laurenţiu-Ovidiu Roşu, şeful Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale.
În cadrul mesei rotunde, acesta a prezentat un document întocmit în 30 iulie 1859, la Timişoara, şi este un Ordin al Generalului Coronini, Guvernatorul Banatului, către Regimentul de Graniţă Nr. 13 Româno-Bănăţean, prin care cere luarea măsurilor de izolare a românilor supuşi monarhiei habsburgice după Unirea Principatelor. „În document se precizează: «Comunitatea de origine, limbă şi religie determină o parte din populaţia austriacă la o receptivitate pentru exagerările propagandistice, se spunea în momentul respectiv, din Principate, în timp ce o altă parte simpatizează, indiscutabil, cu membrii imigraţiei revoluţionare, tolerată şi folosită de Cuza»”, a mai spus Laurenţiu-Ovidiu Roşu.
Manifestarea s-a încheiat cu un spectacol de dansuri tradiţionale româneşti, susţinut de Ansamblul folcloric „Zestrea gugulanilor”, coregraf Simion Dragalina, la care au fost invitaţi să ia parte elevi, după care toţi cei prezenţi la acţiune s-au prins în tradiţionala Horă a Unirii.
Bianca METEŞ