La eveniment au fost prezenţi primarul municipiului, Marcel Vela, deputatul Dan-Laurenţiu-Tocuţ, senatorul Iosif Secăşan, Ilie Iova, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, viceprimarul municipiului, Cornel Galescu, city-managerul Nicolae Borcean, reprezentanţi ai Episcopiei Caransebeşului, ai Poliţiei, Armatei şi Jandarmeriei, consilieri locali şi, aşa cum am mai spus, foarte mulţi caransebeşeni. După oficierea unui Te Deum, a luat cuvântul pr. Daniel Alic, consilier cultural al Episcopiei, care a transmis salutul şi binecuvântarea P.S. Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, şi a vorbit despre importanţa acestei zile pentru români. „În urmă cu 95 de ani, la Alba Iulia, pe Câmpul lui Horea, acolo unde românii din Transilvania şi Banat se adunaseră pentru a-şi exprima dorinţa de unitate într-o singură ţară românească, Episcopul Ardealului, Ioan Pap, a deschis cuvântarea sa printr-un text frumos din
În discursul său, venerabilul istoric caransebeşean, col. (r) Liviu Groza, a vorbit despre inspiraţia administraţiei locale de a alege ca loc de desfăşurare a evenimentului Crucea Identităţii şi Demnităţii Naţionale. „În Piaţa din faţa Primăriei a fost adunată atunci, ca şi astăzi, întreaga suflare din Caransebeş, ca să afle şi să fie de acord cu cele care se hotărau sus, în Sala mare a Primăriei, pe care domnul primar Marcel Vela a şi numit-o «Aula 1 Decembrie». La caransebeşeni, ideea de unitate naţională a fost foarte veche. În 1842, Constantin Diaconovici Loga avea să scrie: «Aceste cărţi s-au purtat deopotrivă în Moldova, în Ţara Românească şi în Ardeal, pentru că eu scriu pentru toţi românii, indiferent unde s-ar afla sub soare». În 1882, sublocotenentul Drăgălina,
Senatorul Iosif Secăşan a vorbit despre faptul că acest act istoric fundamental al poporului român nu a fost o întâmplare, o alcătuire conjuncturală, ci încununarea luptei, voinţei, spiritului şi inteligenţei politice româneşti. „A fost un act săvârşit de o elită politică excepţională de la Bucureşti, al cărei lider a fost liberalul Ion I.C. Brătianu, redevenit şeful Guvernului în noiembrie 1918 şi pe urmă şeful delegaţiei române la Tratatul de Pace de la Paris, pe de o parte, pe de altă parte de toţi românii din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, toţi acei oameni cărora trebuie să le aducem omagiu şi să le purtăm recunoştinţă, preoţi, învăţători, avocaţi, militari şi funcţionari de la primării, cei care au format Consiliile naţionale şi Gărzile româneşti şi care au pus sub administraţie românească Transilvania şi Banatul, cei care au făcut din Transilvania şi Banat şi Ţara Românească, o Românie mare şi reîntregită”, a spus parlamentarul cărăşean.
În încheiere, a vorbit primarul municipiului Caransebeş, Marcel Vela. „După această adevărată lecţie de istorie, frumoasă şi complexă, aş dori să adaug şi eu două elemente importante pentru Caransebeş. În delegaţia care a mers la Regele Ferdinand ca să prezinte dorinţa de Unire, au fost şi doi caransebeşeni: Cornel Corneanu şi Episcopul, cel care avea să devină primul Patriah al României, Miron Cristea. Pentru că Cetatea Caransebeşului a avut o asemenea declaraţie, o asemenea putere de decizie, atunci când a venit în Caransebeş, la intrarea în Catedrală, Regele Ferdinand a îngenunchiat, a mulţumit caransebeşenilor şi a sărutat Biblia primită din mâinile Episcopului Traian Badescu. Câteva cuvinte aş dori să spun şi despre consecinţele Unirii. Faptul că s-a făcut România Mare, că oamenii politici de la acea vreme au avut determinarea necesară pentru a lua o decizie atât de importantă, au făcut din România o putere regională, au făcut ca românii să aibă o Constituţie democratică. Acest moment a făcut ca România să cunoască prima modernizare istorică. Acest eveniment a făcut ca, în evoluţia poporului român, perioada interbelică să fie una de răscruce, din punct de vedere economic, politic, democratic. Aşadar, importanţa unei decizii, la un moment-dat, a avut consecinţe peste timp. Acest lucru înseamnă că, atunci când românii sunt uniţi, pot să-şi schimbe în bine soarta, pot transforma prezentul într-un viitor frumos. Acest mesaj de unitate ar trebui ca noi, cei de acum, să-l transmitem mai departe tinerilor, pentru ca şi ei să transmită mai departe acest mesaj de unitate, o unitate care generează putere, respect, care duce la progres”. Marcel Vela a mai spus că, în această perioadă când România trece prin transformări importante, când se face reformă în administraţie, va avea loc schimbarea Constituţiei, se va aduce mai aproape de cetăţean decizia de la Bucureşti, prin descentralizare, când vom fi mai aproape de românii din Valea Timocului, de cei din Ungaria, din Ucraina, împreună cu Moldova de peste Prut, românii trebuie să fie responsabili, uniţi şi la fel de determinaţi ca aceia care, în urmă cu 95 de ani, şi-au schimbat soarta. „Este primul an de creştere economică după 2008. Acest moment important pentru bunăstarea românilor a fost posibil doar prin unitatea lor, prin spiritul lor de a-şi determina viitorul şi de a fi împreună. Cred că, în viitoarea perioadă, dacă vom fi uniţi, determinaţi, vom reuşi să facem o Românie mai bună şi o viaţă mai frumoasă pentru toţi românii. La mulţi ani, Caransebeş! Dumnezeu să binecuvânteze România!”.
După depunerea de flori la Crucea Identităţii şi Demnităţii Naţionale şi defilarea Dispozitivului de Onoare pe sub Arcul Unităţii Spiritual-Creştine, la fel ca în fiecare an, organizatorii – Primăria municipiului şi Casa de Cultură „George Suru” – au oferit celor prezenţi o masă tradiţională, cu fasole şi cârnaţi.
Sărbătoarea s-a încheiat cu un spectacol în aer liber, în care au evoluat Taraful „Olanii”, Vanesa Olan, Ştefan Isac, Alin Olan, Alin Buligă şi Ansamblurile de jocuri populare „Armenişana”, coregraf Dumitru Dragomir, „Zestrea Gugulanilor”, coregraf Simion Dragalina, şi „Junii Gugulani”, coregraf Adrian Jurchescu. Invitaţi speciali la sărbătoarea caransebeşenilor au fost Norica Haţegan, din Ardeal, Ionela Bădălan, de la Teregova, şi Petrică Miulescu-Irimică.
Sonia BERGER
Bogdan NAUM