În cuvântul de deschidere, Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru” şi amfitrionul acestei acţiuni, le-a vorbit celor prezenţi despre trecutul încărcat de istorie al sălii în care se află, acolo luându-se hotărârea unirii Banatului cu România, delegaţia plecată pentru a reprezenta oraşul la Alba Iulia, în 1 Decembrie 1918, fiind condusă de Episcopul Miron Cristea, cel care avea să devină primul Patriarh al României. „Volumul prezentat astăzi, «Despre iubire», este cartea unei generaţii, a unui grup care s-a constituit şi a militat pentru ca Timişoara, oraşul lor drag, unde se găseşte clubul, să devină Capitală Europeană a Culturii, ceea ce au şi reuşit”, a spus Ioan Cojocariu. Vorbind despre volum, directorul Casei de cultură a afirmat că în această carte de proză nişte oameni au vrut să prezinte Timişoara prin ce are ea mai frumos, prin crâmpeie de viaţă, prin ideile exprimate. Totodată, Ioan Cojocariu a ţinut să prezinte fiecare oaspete în parte, onorat că se află în compania celor mai importanţi scriitori pe care îi are Banatul: Cornel Ungureanu, preşedintele Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, Ion Marin Almăjan, cineastul bocşean Ion Cărmăzan, Doina Moţ, Silvia C. Negru, Rodica Pop, Manoliţa Dragomir-Filimonescu, Nina Ceranu, Monica Rohan şi Constanța Maria Marcu, născută la Oţelu Roşu.
Referindu-se la volumul „Despre iubire”, Cornel Ungureanu a spus: „Ne îndepărtăm prea repede de locurile noastre, de prietenii noştri, de istoria noastră. Ne îndepărtăm prea repede de ceea ce înseamnă grupul nostru spiritual. Există şi e necesară o minimă solidaritate. Scrisorile din această carte vorbesc despre iubire. Există o iubire necesară, o iubire a locului, a ţării din care eşti, a oraşului în care trebuie să fii fericit, în care au existat părinţii, bunicii, în care exişti tu. Cam acesta este statutul nostru. Învăţăm să trăim aici şi acum, un pic mai frumos”.
Născut la Dalboșeț dar trăitor la Tmișoara, Ion Marin Almăjan a depănat, cu un farmec aparte, amintiri legate de Caransebeş şi de oamenii lui, oraşul făcând chiar subiectul unui roman al său, a cărui acţiune se petrece în 1820 şi pentru care a trebuit să se documenteze temeinic, afirmând cu convingere că, de fapt, încă din secolul al XVII-lea, Caransebeşul este capitala spirituală a Banatului Montan. Vorbind despre carte, scriitorul a ţinut să precizeze cu o oarecare tristeţe: „E timpul să ne adunăm valorile. Sunt vremuri care duc la spulberarea valorilor naţionale, acum acesta este curentul. Altfel, dacă nu le aşezăm la locul lor, ca să se ducă peste timp, mai târziu se va zice că aici a fost pustiu…”.
Toţi cei prezenţi la manifestare au vorbit, apoi, despre munca lor, despre condiţia scriitorului şi despre starea în care se găseşte astăzi cultura, iar în încheiere au oferit autografe celor care au dorit să aibă în rafturile bibliotecilor lor cele două cărţi, s-o spunem, cu adevărat valoroase.
Sonia BERGER