Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, în colaborare cu Consiliul Județean Timiș și TVR Timișoara, a organizat luni, 5 noiembrie, în Aula instituţiei din Piața Gen. Ioan Dragalina, nr. 2, proiecția filmului documentar Sfinții fără aureolă. Despre film a vorbit managerul muzeului […]
În conformitate cu statutele oraşului Caransebeş din perioada 1872-1919, votate de Adunările generale ale Reprezentanţei orăşeneşti, primarul oraşului era „primul oficiante al oraşului şi ca atare preşedinte al Adunării generale, al Magistratului orăşenesc şi al Scaunului orfanal”. Avea obligaţia de a îndeplini „ordinaţiunile şi hotărârile Guvernului, ale Municipiului comitatens şi […]
În perioada premergătoare şi ulterioară Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, Banatul – din punct de vedere politic, administrativ, social şi economic – a intrat sub incidenţa Convenţiei de Armistiţiu de la Belgrad, din 13 noiembrie 1918, încheiată între Antantă şi Ungaria, care stipula ca până la hotărârile Conferinţei […]
Reşedinţă de comitat Dacă anterior, timp de 68 de ani, Caransebeşul fusese reşedinţa militar-administrativă a Regimentului de Graniţă Nr. 13 Româno-Bănăţean, de unde se coordona întreaga activitate în cele două planuri – militar şi administrativ –, prin intermediul comandanţilor de companii, în toate localităţile grănicereşti, perioadă în care, în plan […]
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Banatul cunoaşte mari prefaceri de ordin administrativ, economic şi politic, cu repercusiuni importante asupra populaţiei româneşti, dintotdeauna majoritară în provincie. Curtea de la Viena, ca urmare firească a dificultăţilor de ordin economic cu care se confrunta, este obligată să facă o serie […]
Banatul, prin îndelungata sa tradiţie ortodoxă menţinută nealterată timp de secole, mai ales datorită existenţei la Caransebeş a unui centru de iradiere spirituală, aspira încă de la mijlocul secolului al XIX-lea la o Mitropolie proprie, acţiunea lui Eftimie Murgu din anii Revoluţiei paşoptiste nefiind singulară. Cu toate acestea, abia în […]
Am amintit în alt capitol despre sosirea în oraş a primelor eşaloane ale Armatei sovietice începând din 10 septembrie 1944. Încă din prima clipă, acestea s-au comportat ca trupe de ocupaţie, şi nicidecum ca o armată prietenă. Iată o primă dovadă. În 26 septembrie 1944, lt.-col. Ştefan Ionescu, comandantul Garnizoanei […]
Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş a găzduit marţi, 24 iulie, conferinţa de presă susţinută de dr. Adrian Ardeţ, managerul instituţiei, şi dr. Silviu Oţa, şeful Secţiei Arheologie Pre şi Protoistorică, Clasică, Medievală şi Preventivă a Muzeului Naţional de Istorie a României. În prima parte, […]
Comuna Zăvoi se găseşte în partea de nord-est a judeţului, pe Valea Bistrei, pe vechiul drum care leagă Banatul de Transilvania. Este practic lipit de oraşul Oţelu Roşu la est şi este traversată de Drumul Naţional DN68 Caransebeş – Haţeg. În apropiere de Zăvoi, aproape de drumul care duce către Haţeg, au fost descoperite […]
„Deșteaptă-te, române!” este Imnul național al României, începând cu 1990, iar ca urmare a unei hotărâri a Senatului României din 18 mai 1998, ziua de 29 iulie a fost declarată Ziua Imnului Naţional. Pentru o vreme, a fost, de asemenea, Imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917–1918) și al Republicii Moldova (1991–1994). Poezia „Răsunet” (în manuscris „Unu răsunetu”) a fost publicată […]
