Get Adobe Flash player

Administratie-social

Preţuri în Piaţa Gugulanilor


În aceste zile, producătorii agricoli care îşi desfac marfa în Piaţa Gugulanilor din Caransebeş, cea mai atrăgătoare din judeţ, conform statisticilor, practică următoarele preţuri: brânză dulce – 13-15 lei/kg, urdă – 12-15 lei/kg, caş de oaie – 20-22 lei/kg, caş de vacă 10-14 lei/kg, smântână (borcan) – 10-12 lei/kg, telemea de vacă – 12-15 lei/kg, brânză proaspătă de vacă – 10-12 lei/kg, brânză de oaie – 25-30 lei/kg, lapte dulce – 2,5-3 lei/l; miere de albine – 22-35 lei/kg, sâmbure de nucă – 20-25 lei/kg; varză murată – 5-6 lei/kg; cartofi – 1,5-3 lei/kg, ceapă – 5 lei/kg, varză – 2 lei/kg, roşii – 4-6 lei/kg, castraveţi – 4-5 lei/kg, ardei gras – 3-6 lei/kg, gogoşari – 5-8 lei/kg, ardei kapia – 4-6 lei/ kg, conopidă – 7 lei/kg, vinete – 2-4 lei/kg, dovlecei – 3-4 lei/kg, usturoi – 15-20 lei/kg, sfeclă roşie – 3 lei/kg, fasole uscată – 10-12 lei/kg, Continuă să citești

100 de ani de şcoală românească, marcaţi la „Traian Doda”

Colegiul Național „Traian Doda” din Caransebeş a sărbătorit marți, 1 octombrie, 100 de ani de la deschiderea oficială a întâiului an românesc de școală, eveniment consemnat la 1 octombrie 1919.
Societatea de lectură Nicolae Iorga a organizat cu acest prilej o amplă manifestare culturală, din programul căreia am reținut conferința susținută de Laurențiu Ovidiu Roșu, şeful Serviciului Județean Caraş-Severin al Arhivelor Naționale, prezentarea de carte realizată de prof. Maria Frențiu, momentul poetic susținut coral și instrumental, precum şi un moment folcloric.
Vom reveni cu detalii în ediţia viitoare a ziarului. Continuă să citești

Liderii de sindicat nu vorbesc de şpaga din spital!

Aşa cum am relatat în ediţia trecută a ziarului nostru, unul dintre punctele cele mai fierbinţi ale şedinţei extraordinare a Consiliului Local Caransebeş de luni, 16 septembrie, a fost cel referitor la modificarea structurii existente, completarea şi actualizarea Organigramei şi modificarea Statului de personal din cadrul Spitalului Municipal de Urgenţă. Aceasta a fost pentru a doua oară când aleşii municipali au luat în discuţie subiectul, după ce în şedinţa ordinară din data de 30 august proiectul a fost respins, toţi consilierii, indiferent de culoarea politică, abţinându-se la vot.

Respectivul proiect de hotărâre se referă la transformarea a trei posturi vacante de medic specialist, în medic primar, la Secţiile Medicină internă, la Chirurgie generală şi la Psihiatrie, la transformarea celor două posturi vacante de medic specialist, în medic primar, la Secţia Pediatrie, mutarea unui post la Secţia Neurologie şi a celuilalt post la Secţia ATI+UTS, precum şi transformarea postului vacant de portar în medic specialist şi mutarea acestui post la Secţia cardiologie. Continuă să citești

Alex Velea şi Carmen Şerban, la Serbările Caransebeşului

În organizarea Primăriei, a Consiliului Local al municipiului şi a Asociaţiei Culturale „PORDAMPI” Timişoara, în perioada 20-22 septembrie, în Parcul Teiuş au avut loc Serbările Caransebeşului.

Astfel, vineri, şi-au dat concursul Adela Jurchescu, Doru Petrean, Maria Didraga, Dumitru Stoicănescu, Camelia Lupulescu, Alisa Toma şi Ansamblul „Junii Gugulani”, iar sâmbătă, 21 septembrie, au urcat pe scenă Alex Velea, Mellina, trupele „Vai Ş’Amar” şi „Quas”, Elena Alexandra Sinoi, Utze şi Didina Curea. Duminică, au evoluat pentru caransebeşeni Dana Rădneanţu, Ştefan Muntenaş, Adriana Curtu Voaidaş, Carmen Şerban, Marius Roman, Miriana Iovicin şi Nicoleta Anculia Cercega. Continuă să citești

Curăţenie generală la Caransebeş!

Sub genericul „Important e să participi. Şi mai important e să revii”, sâmbătă, 21 septembrie, la Caransebeş s-a desfăşurat o nouă acţiune – „Let’s Do It Caransebeş” – care a arătat că gugulanii au înțeles cât de importantă este implicarea, dar și responsabilitatea de a proteja mediul înconjurător și curățenia orașului.

La manifestarea de ecologizare şi igienizare a oraşului, organizată de Primăria municipiului, SC Transal Urbis SRL şi Let’s Do It Romania, au participat de la preșcolari și elevi de generală și liceu, împreună cu cadrele didactice, până la voluntari de la unele firme din oraș, printre care s-au numărat TMD şi OMV Petrom, precum și reprezentanți ai administraţiei locale şi ai firmei de salubritate a oraşului. Continuă să citești

Preţuri în Piaţa Gugulanilor

În aceste zile, producătorii agricoli care îşi desfac marfa în Piaţa Gugulanilor din Caransebeş, cea mai atrăgătoare din judeţ, conform statisticilor, practică următoarele preţuri: brânză dulce – 13-15 lei/kg, urdă – 12-15 lei/kg, caş de oaie – 20-22 lei/kg, caş de vacă 10-14 lei/kg, smântână (borcan) – 10-12 lei/kg, telemea de vacă – 12-15 lei/kg, brânză proaspătă de vacă – 10-12 lei/kg, brânză de oaie – 25-30 lei/kg, lapte dulce – 2,5-3 lei/l; miere de albine – 22-35 lei/kg, sâmbure de nucă – 20-25 lei/kg; varză murată – 5-6 lei/kg,; cartofi – 1,5-3 lei/kg, ceapă – 5 lei/kg, varză – 2 lei/kg, roşii – 4-6 lei/kg, castraveţi – 4-5 lei/kg, ardei gras – 3-6 lei/kg, gogoşari – 5-7 lei/kg, ardei kapia – 4-6 lei/ kg, conopidă – 7 lei/kg, vinete – 2-4 lei/kg, dovlecei – 3-4 lei/kg, usturoi – 15-20 lei/kg, sfeclă roşie – 3 lei/kg, fasole uscată – 10-12 lei/kg, fasole verde – 8-10 lei/kg, morcovi – 5-6 lei/kg, albitură timpurie – 8-10 lei/kg, ţelină – 10 lei/kg, păstârnac – 8-9 lei/kg, verdeţuri – 1 leu/legătură; mere – 2-5 lei/kg, pere – 4-8 lei/kg, prune – 4-5 lei/kg, piersici – 3-4 lei/kg, pepeni – 4 lei/kg, 

Continuă să citești

„Ciobănaşul”, un real succes la ediţia a VII-a

Vineri, 20 septembrie, la Casa culturală „Ciobănașul” din comuna Băuțar s-a desfășurat a VII-a ediție a Festivalului folcloric „Ciobănașul”. Organizatorii manifestării au fost Primăria și Consiliul Local al comunei Băuțar, Școala Gimnazială Băuțar și Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin.

În deschiderea manifestării a vorbit Romulus Barbescu, primarul comunei, care a adresat tuturor invitaților un cuvânt de bun-venit și spectatorilor vizionare plăcută. Au luat, apoi, cuvântul viceprimarul Petru-Tudor Stăncioni și prof. Sofica Ciobanu, directoarea Școlii Gimnaziale Băuțar.

Preotul Trandafir Silvășan, paroh în Băuțarul Inferior, a vorbit despre însemnătatea păstrării și transmiterii din generație în generație a tradițiilor și obiceiurilor locale, ca formă de perpetuare a specificului valorilor spirituale locale, în contextul declarării acestui an în Patriarhia Română ca „An omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)”. Continuă să citești

Dincolo de vârful dealului

Niciodată nu poți să știi sigur ce se află dincolo de vârful dealului. Dincolo de vârful dealului poți să găsești acea oază de lumină pentru care te-ai trudit să urci un drum anevoios, sau poți să ajungi în fața unui obstacol de netrecut.

Vârful dealului e o enigmă. El poate deschide alte drumuri, dar poate să fie și o capcană în același timp. Îți trebuie mare prudență, dacă dorești să cercetezi ce se ascunde dincolo de creștetul unei ridicături a scoarței pământului.

Nu demult, m-am aflat la volanul unei mașini, pe un drum forestier, un obraț ce delimita holdele împărțindu-le în stânga și în dreapta. Drumul era cu denivelări, curbe și, la un moment dat, a început să urce. Vizibilitatea era redusă, așa că nu puteai să știi ce se află dincolo de vârful pantei. Precaută, am hotărât să opresc mașina și să cercetez zona. Din vârful pantei am zărit un hău de aproximativ 8-10 metri, pe fundul căruia se afla un lac, o pescărie. Partea pozitivă era că în vârful povârnișului se afla un drum în palier, foarte îngust, drum ce se întindea paralel cu hăul la stânga și la dreapta câțiva zeci de metri, fiind înăbușit mai apoi de arbori. Trist este că cei care trebuiau s-o facă nu au delimitat zona cu un gard sau cu niște pari legați între ei cu sârmă sau, de ce nu, cu un indicator de avertizare, cu toate că nu era drum public. Dacă un teribilist ce nu cunoaște locurile se avântă cu un vehicul sau autovehicul spre vârful pantei, nu mai poate opri la timp și cade în hăul de dincolo de ea, ce pățește? Cred că e de la sine înțeles ce se poate întâmpla. Spre dreapta, la poalele dealului, un alt obraț te purta spre malul aceluiași lac, la coada căruia câțiva pescari își încercau norocul. Continuă să citești

Viespile nu fac miere

Viespile, deși au un aspect asemănător cu al unor specii de albine, un corp de culoare galbenă cu dungi negre, doar că puțin mai mari, nu fac miere. Ele trăiesc în colonii și în cuiburi care au formă de fagure. Și albinele trăiesc în colonii sau familii, în stupi, și cuibul lor are tot formă de fagure, atâta doar că fagurii plămădiți de albine sunt din ceară, în timp ce fagurii construiți de viespi sunt din lemn mărunțit. Albinele sunt blânde, ajută la polenizarea plantelor, adună nectar, iar produsele lor sunt medicamente și alimente totodată, fie că vorbim de miere, polen, păstură, propolis, lăptișor de matcă, sau de venin ori ceară. Viespile sunt agresive. Înțepătura lor are o cantitate de trei ori mai mare de venin decât a unei albine și adesea provoacă probleme de sănătate. Albina își pierde acul și moare în urma înțepăturii, căci e o insectă pașnică, ce a dorit să se apere; viespea nu își lasă acul în corpul victimei, doar veninul, și astfel poate înțepa de mai multe ori, iar înțepăturile ei pot să afecteze sănătatea celui atacat. Albinele sunt harnice și își adună pe iarnă provizii, viespile nu adună nimic, și iarna le e fatală celor din urmă. Viespilor le place să fure dulceața albinelor, nectarul fructelor, al florilor, să se bucure de tot ceea ce e mai dulce, sunt curioase, se simt mari și puternice, însă vara trece repede și tronul lor se șubrezește până ce slăbesc și închid ochii pentru totdeauna. Continuă să citești

La Poliţia Locală Caransebeş, patru oameni din cinci dorm în post

Primarul municipiului Caransebeş, Felix Borcean, a declarat recent că în noaptea de sâmbătă, 15 septembrie, spre duminică, a fost într-un control inopinat la Poliţia Locală, unde, din cinci poliţişti, pe patru i-a prins dormind în timpul serviciului, la ora 1.

Este vorba de patru cadre şi un ofiţer de serviciu, doar unul dintre poliţişti fiind singur în patrulare cu maşina prin oraş, deşi ar fi trebuit să fie însoţit de partener.

Totul s-a întâmplat la ora 1 noaptea, când oraşul este foarte agitat, când sunt discoteci, nunţi… Băieţii se relaxau, unul în maşina poliţiei, unul în birou, nu ştiu, că nici nu l-am văzut, iar doi în maşinile personale, ei stăteau la pândă. I-am luat ca din oală, şi au să fie câteva măsuri dure. Le-am oferit două variante – fie le tai norma de hrană la toţi, fie pleacă cei pe care i-am prins”, a spus edilul.

Felix Borcean a mai declarat că această practică este veche, dar că acum, de când poliţiştilor locali le-au crescut salariile şi, în plus, au şi normă de hrană în sumă de 1.000 de lei pe lună, doreşte implicare din partea acestora. Continuă să citești

Traducere