Castrul de la Tibiscum şi-a deschis, pentru o zi, porțile


Cel mai mare Parc arheologic din partea de vest a țării a găzduit sâmbătă, 6 august, manifestarea intitulată generic Ziua Porţilor Deschise la Tibiscum – Jupa. Cei prezenţi la acţiune au participat la un workshop de arheologie, au vizitat situl arheologic, iar după-amiaza a avut loc o proiecție de filme istorice.

Menirea noastră aici, pe aceste locuri, este de a promova bogatul patrimoniu istoric al Caraş-Severinului, pentru ca acesta să fie cunoscut şi apreciat la adevărata sa valoare, deoarece suntem printre primele trei judeţe din România cu un asemenea patrimoniu şi o asemenea bogăţie de istorie. Manifestarea se adresează comunității și autorităților locale, județene și naționale, precum și comunității științifice, fiind o modalitate de popularizare și punere în valoare a unui patrimoniu istoric și arheologic unic, în ideea că legătura dintre locuri, oameni şi identitatea proprie poate fi realizată prin intermediul trecutului”, ne-a declarat Adrian Ardeţ, directorul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, organizator, împreună cu Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Universitatea de Vest din Timișoara și Colectivul de Istorie al Facultății de Litere, Istorie și Teologie Timișoara, al acestei acţiuni.

Antica aşezare Tibiscum a fost fondată în anul 101 după Hristos, fiind situată în depresiunea de contact dintre culoarele râurilor Timiş şi Bistra, pe o câmpie înaltă, la şase kilometri nord de municipiul Caransebeş.

Între localităţile Daciei Romane, Tibiscum se evidenţia printr-o istorie marcată de multe elemente inedite. Poziţia sa geografică, aproximativ în centrul zonei de sud-vest a Daciei, dezvoltarea economică a aşezării, urmată de o creştere demografică şi de înflorirea urbană, au determinat şi impulsionat apariţia unui centru militar, economic şi spiritual extrem de important.

Zona în care au fost amplasate castrul şi aşezarea civilă Tibiscum, de o parte şi de alta a râului, era formată din două terase înalte, ferite de inundaţii. În timp însă, cursul fluctuant al râului Timiş a determinat apariţia unor denivelări care au condus la modificarea configuraţiei terenului şi inundarea zonei. Prin urmare, în prezent, cea mai mare parte a vechii aşezări, respectiv partea centrală, nu mai există.

Un alt aspect care evidenţiază importanţa anticei localităţi se referă la faptul că aceasta se afla la intersecţia a două drumuri imperiale.

În secolul al II-lea, în perioada Împăratului Septimius Severus, aşezarea Tibiscum a deţinut locul cel mai important în sistemul defensiv al sud-vestului provinciei şi, implicit, al capitalei Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Descoperirile din situl arheologic de lângă urbea de pe Timiş şi Sebeş sunt deosebit de valoroase şi importante, între acestea remarcându-se „Silenul de la Tibiscum”, o reprezentare de pe un vas, care îl întruchipează pe Zeul vinului şi al teatrului. Piesa este unicat în România, are o valoare de patrimoniu internaţional, şi se află într-o perfectă stare de conservare.

Ștefan ISAC

Vasi POPESCU