Directorul muzeului caransebeşean, Adrian Ardeţ, a spus că organizatorii au încercat să marcheze Unirea Principatelor Române în anul Centenarului făuririi României Mari, evenimentul de la 24 Ianuarie 1859 reprezentând piatra de temelie pentru România modernă, acest eveniment, alături de Războiul de Independenţă şi de cele două Războaie mondiale făcând ca România să fie a şaptea ţară, ca suprafaţă, din Europa.
Adrian Ardeţ a mai spus că, în momentul în care s-a instaurat noua ordine în România, primul Parlament care s-a reunit la Bucureşti l-a avut drept preşedinte al Senatului pe arhimandritul Filaret Musta, cel care i-a ţinut locul Episcopului Miron Cristea la Caransebeş în perioada în care acesta s-a aflat cu delegaţia cărăşeană la Alba Iulia.
Prof. Carmen Ardeţ, de la Colegiul Naţional „Traian Doda”, a vorbit despre Unirea Principatelor Române, amintind că Mica Unire de la 1859 a avut loc prin dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza în Moldova şi Valahia, creându-se, astfel, pentru prima dată, România, numele oficial dându-i-se în anul 1862. „Noul domnitor al Principatelor Unite era descendentul unei familii de dregători care ocupaseră posturi importante în administraţia centrală şi locală din Moldova încă din secolul al XVII-lea, dar care nu se numărau printre familiile de mari boieri. Ca mulţi tineri de rangul său, Alexandru Ioan Cuza a urmat cursurile unui pension francez din Iaşi, după care a plecat la Paris. Întors acasă, el a făcut parte din Mişcarea reformistă din 1848, din Iaşi, fiind, pentru scurt timp, exilat. În anii 1850, a ocupat diverse funcţii administrative şi a fost constant avansat în grad, ca militar. Când a fost ales demnitar, era comandantul Miliţiilor din Moldova. Cuza şi-a datorat, fără îndoială, victoria în alegeri îndelungatei sale activităţi depuse în slujba patriotismului, poziţiei vădit unioniste şi ideilor politice şi sociale liberale, dar nu radicale”, a mai spus Carmen Ardeţ.
Manifestarea s-a încheiat cu un spectacol de dansuri tradiționale susținut de Ansamblul Zestrea Gugulanilor, coregraf Simion Dragalina, şi cu o mare Horă a Unirii, încinsă de toţi participanţii la eveniment.
Manifestarea a fost organizată de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, în colaborare cu Consiliului Județean Caraș-Severin, Cercul Militar, Garnizoana Caransebeș și Colegiul Național „Traian Doda”.
Bianca METEŞ