Get Adobe Flash player

ion

„Caraş-Severinul va fi pe podium pe primul loc!”

Marcel Vela, copreşedinte al USL:

Caraş-Severinul va fi pe podium pe primul loc!”

 Sâmbătă, 12 mai, la Casa de Cultură din Reşiţa a avut loc lansarea candidaţilor Uniunii Social Liberale, la alegerile locale din 10 iunie. Într-o atmosferă de mare optimism, le-au vorbit celor care au venit să asiste la acest eveniment copreşedinţii USL Caraş-Severin – Ion Mocioalcă, Marcel Vela şi Ioan Ţundrea, precum şi candidatul la Primăria Reşiţa, Mihai Stepanescu, şi cel pentru Consiliul Judeţean, Sorin Frunzăverde. (S. Berger)

Cele câteva sute de locuri ale Sălii de spectacole a Casei de Cultură din Reşiţa s-au dovedit insuficiente, sâmbătă, 12 mai, pentru numărul mare de oameni veniţi să participe la lansarea candidaţilor Uniunii Social Liberale, la alegerile locale din luna iunie. Pe scenă au urcat copreşedinţii Uniunii, parlamentari de Caraş-Severin, membri ai conducerilor celor trei partide care alcătuiesc această structură politică.

Sorine, Sorine, nici nu mă gândeam că după 16 ani de adversitate politică am să ajung să-ți conduc campania electorală!”

Primul care a luat cuvântul a fost coordonatorul campaniei electorale a USL la nivel judeţean, deputatul PSD Ion Mocioalcă: „M-am gândit dacă să încep într-un limbaj politic, cu fraze de genul «trăim un eveniment politic unic şi istoric”, sau să spun doar atât: «Sorine, Sorine, nici nu mă gândeam că după 16 ani de adversitate politică am să ajung să-ţi conduc campania electorală!». Mai bine de 30 de zile s-au scurs de când aici, în Caraş-Severin, din Caraş-Severin, s-a pornit un cutremur politic care, iată, acum câteva zile, a reuşit exact punctul principal pe care şi l-a propus USL la înfiinţare, acela de a dărâma un guvern, de a dărâma o putere ce se credea perpetuă şi atotputernică. Să nu uităm că acest lucru a plecat din Caraş-Severin. Eu recunosc în faţa dv. că «am conspirat» la acest proiect politic, împreună cu prietenul meu de la Caransebeş, primarul Marcel Vela. Întotdeauna Crin Antonescu şi Victor Ponta au ştiut de acest proiect politic şi îl aşteptau cu toţii, iar el s-a produs în momentul în care Sorin Frunzăverde a hotărât să părăsească o formaţiune politică la care a ţinut foarte mult şi pe care a încercat să o reformeze, dar orice om politic are limitele lui şi în acest proiect Sorin Frunzăverde n-a reuşit. Dar va reuşi cu noi, acum, în proiectul numit USL!”.

În continuare, Ion Mocioalcă a

vorbit despre faptul pe scenă se află prietenul său, omul de suflet, care a început votul Moţiunii de cenzură în Parlamentul României, deputatul Ionuţ Chisăliţă. Liderul social-democrat a mai spus că proiectul USL nu poate reuşi fără sprijinul celor care sunt prezenţi în sală, candidaţii PNL, PSD şi PC în alegerile locale, alegeri în care, pentru prima oară în România, despre Caraş-Severin trebuie să se vorbească de la 90 la sută în sus. „Şi sunt sigur că vom câştiga peste 90 la sută dintre localităţile judeţului, sunt sigur că ne vom situa în primele trei judeţe ca rezultat, şi sunt sigur că munca noastră va fi răsplătită, de ce nu, chiar cu demnităţi la Bucureşti, pentru că – nu-i aşa? –, trebuie să recunoaştem că de acolo se taie felia, mai groasă sau mai subţire, pentru judeţe. Iar când am avut reprezentanţi în Guvernul României, la Bucureşti, felia s-a tăiat serios şi pentru judeţul nostru. Trebuie să revenim la acele vremuri!”, a mai spus Ion Mocioalcă.

 „Trebuie găsit lucrul care ne uneşte, şi nu ceea ce ne desparte”

După alocuţiunile candidatului la Primăria Reşiţa, Mihai Stepanescu, şi a parlamentarului PC de Caraş-Severin, Ioan Ţundrea, a vorbit primarul municipiului Caransebeş, Marcel Vela, copreşedinte al USL la nivel judeţean. „Ce facem noi astăzi, aici, ce se întâmplă în acest moment, în acest loc, este, cred, un eveniment istoric. Mie nu mi-a plăcut, la şcoală, niciodată, «Mioriţa», unde noi, românii, învăţam, încă din copilărie, că doi se unesc ca să îl omoare pe al treilea. Nu mi-a plăcut niciodată faptul că, în loc să cultivăm mândria, patriotismul, sentimentul de a te simţi confortabil în ţara ta, împreună cu poporul tău, noi, românii, uităm de noi, uităm de Patrie, uităm de Ţară. Cert este însă că de aici, din Banat, din Vestul ţării, am încercat să schimbăm câte ceva în România. Continuă să citești

Ion Milu – urmaşul primului artist emerit

Mesageri ai cântecului popular

Ion Milu – urmaşul primului artist emerit

Despre primul artist emerit al României, vestit rapsod taragotist din Banat, Iosif Ioşca Milu, am scris în cartea „Pe urmele «Doinei Banatului» şi ale slujitorilor ei”, unde, printre altele, spuneam că, între cei trei copii ai acestuia, era şi Ion, cel care a îmbrăţişat cariera muzicală şi a mers pe urmele tatălui său, ajungând artist instrumentist la taragot. În continuare, despre el vom scrie.

Ion Milu s-a născut la data de 10 februarie 1942, în comuna Domaşnea, tatăl său fiind Iosif Milu, iar mama Ana Milu, născută Baderca. Primele clase le face în comuna natală, avându-l coleg de bancă pe actualul prof. univ. dr. Ilie Cristescu, fost director al staţiunii Băile Herculane. Ionică iubea muzica încă de mic copil. La vârsta de 10 ani s-a mutat la Bucureşti cu familia, datorită faptului că tatăl său, Iosif Milu, a fost angajat la Ansamblul „Ciocârlia”. Dragostea de muzică şi ambiţia de a-şi urma părintele l-au făcut ca, la vârsta de 16 ani, să înceapă să cânte la taragot. Atât de mult a îndrăgit acest instrument, încât în numai trei luni i-a descifrat tainele, cântând la el. Desigur, nu i-a fost uşor, mai ales că profesor îi era chiar tatăl său şi, fiind toată ziua împreună, vrând, nevrând, a reuşit să înveţe să mânuiască taragotul, dar, aşa cum spuneam mai sus, dragostea şi ambiţia au fost pe primul loc în reuşita sa. Deşi foarte tânăr, în perioada 1958-1965 a fost angajat la Ansamblul de cântece şi dansuri „Periniţa”, iar în anii 1965 şi 1966, ca militar, a făcut parte din Ansamblul artistic ,,Doina” al Armatei. În anul 1966, artistul emerit Iosif Milu se pensiona de la Ansamblul „Ciocârlia”, locul său fiind luat de Ion, până în anul 1999, când şi el a ieşit la pensie. În tot acest timp, Ion Milu a realizat înregistrări radio, iar ca apariţii discografice, pe lângă cele individuale, a apărut pe două LP-uri de excepţie, cu doi mari artişti – Gheorghe Zamfir şi Radu Simion. Alături de orchestrele la care a fost angajat, a participat la numeroase emisiuni TVR, acompaniind toţi soliştii care au participat la aceste filmări. Continuă să citești

Ion Luca Bănăţeanu (II)

Lăutari de altădată

Ion Luca Bănăţeanu (II)

Continuăm în acest număr cu activitatea celui mai înzestrat dintre lăutarii almăjeni, vorbind despre lucruri care nu s-au spus în articolul anterior. Ion Luca Bănăţeanu a venit pe această lume la 12 noiembrie… Continuă să citești

Cultură şi onoare

Galeria Cetăţenilor de onoare ai Caransebeşului se îmbogăţeşte cu încă două personalităţi: scriitorul Ion Gheorgheosu şi prof. univ. dr. Sorin Cosma.

Ion Gheorgheosu s-a născut în 1942, în judeţul Mehedinţi, iar doi ani mai târziu familia sa s-a stabilit la Caransebeş. Este absolvent al Şcolii Normale din municipiu şi al Facultăţii de Filologie din Timişoara. După câţiva ani petrecuţi la catedră, din 1970, Ion Gheorgheosu a ocupat funcţia de referent cultural la Cercul Militar, până la pensionare. Este autorul a patru volume personale şi co-autor, împreună cu Mihail Rădulescu, a încă trei cărţi. Pentru acestea, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, Ion Gheorgheosu va primi titlul onorific de Cetăţean de onoare al municipiului. Continuă să citești

Mişcarea de Rezistenţă din Banat

Nu avem voie să uităm…

Câteva aspecte legate de episodul Feneş şi cele întâmplate aici.

Feneş. Un loc în care aşteptarea e religie şi împăcarea rană. Baţi la porţi şi ele se deschid. Stai faţă în faţă cu oamenii. Oamenii vorbesc. Le tremură glasul. Grozăviile s-au petrecut demult. În urmă cu decenii. Au rămas destinele. Strivite. Au rămas copiii (de acum oameni maturi), în egală măsură vinovaţi şi judecători. Drumul e însorit. Pădurea geme. Drumul continuă. Cotrobăi printre lucruri şi mai dau peste un vers. E cartea lui Iosif Caraiman, „Omul şi pruncul”. E fiul lui Ion Caraiman, cojocar din Feneş, cel plecat primul dintre partizanii din Munţii Banatului. Şi versul arde:

Domnule, eu nu vreau să mă vindec, dar rogu-te, spune-mi, care din noi doi a trădat?”

Spiru Blanaru

Spiru Blănaru, şeful grupului de rezistenţă din Munţii Banatului, se retrage de la Pietrele Albe, către Feneş. Între Feneş şi Rusca, în locul numit Târsătură, se organizează o nouă apărare. Martorii spun că un grup, în frunte cu Spiru şi Ion Caraiman, pleacă spre Feneş, spre a se informa şi a face rost de alimente. În casa lui Caraiman realizează că Securitatea fusese anunţată. După un schimb de replici cu socrul lui Caraiman, grăbiţi, se reîntorc la Târsătură. Pentru a scăpa de urmărire, intuind că au fost vânduţi, pleacă din Târsătură şi se opresc în Valea de Peşti, într-o colibă. Se instalează şi, timp de o săptămână, îşi reorganizează apărarea. Spiru Blănaru îşi formează o echipă din Ion Caraiman, Petru Berzescu şi Iacob Cimpoca, echipă cu care coboară din nou în Feneş. Se pare că în acest interval, între prima şi a doua vizită, în casa bătrânului Ponoran Nicanor (socrul lui Ion Caraiman) s-a pregătit vânzarea. Această echipă ajunge spre seară la Feneş. Era în 12 martie 1949. În Valea de Peşti, în apărare, a rămas o altă echipă, formată din Nicolae Horăscu, Anişoara Horăscu şi Ion Berzescu. Târziu, în noapte, Petre Berzescu şi Iacob Cimpoca vin din Feneş cu vestea. În casa lui Ion Caraiman din Feneş, au fost primiţi cu prefăcută căldură de socrul lui Ion Caraiman, Nicanor Ponoran. Spiru a realizat pericolul în momentul în care gazda s-a strecurat afară din casă. Se retrag prin grădină, spre pădure. Securitatea pornise deja vânătoarea pe urmele lor. Ion Caraiman este ucis în schimbul de focuri. Spiru e rănit la picior. Aviaţia survola întinderea pădurii. Focul armelor nu mai contenea. Spiru este arestat şi transportat la Securitatea din Caransebeş. Restul grupului se retrage spre Teregova şi Domaşnea (vezi mărturisirile lui Atanase Berzescu, despre lupta de la Feneş). Continuă să citești

Voislova – 615 ani de atestare documentară


Situată la intersecţia a două drumuri importante, unul care face legătura între Banatul de Munte şi Ardeal, pe traseul actualului Drum Naţional 68 dintre Caransebeş şi Haţeg, şi cel de-al doilea, reprezentând în fapt o scurtătură către Pusta Banatului, ce urmează traseul Drumului Judeţean 684 şi se stracoară printre Munţii Poiana Ruscă, continuând până la Făget, în judeţul Timiş, localitatea Voislova s-a aflat dintotdeauna pe itinerariul evenimentelor ce au format istoria pe Valea Bistrei. Prin această trecătoare naturală, străjuită de Munţii Ţarcu şi Poiana Ruscă, au mărşăluit mai întâi trupele împăratului Traian, în drumul lor spre inima Daciei Felix, romanii construind aici un castru cu denumirea „Pons Augusti”, pe un deal în apropiere de râul Bistra. Mai târziu, pentru înăbuşirea mişcărilor revoluţionare ce au cuprins Imperiul Austriac în frământatul an 1848, generalul ungur Iosif Bem a pătruns în Ţinutul Gugulanilor cu trupele sale, venind dinspre Lugoj – Făget – Ruschiţa, vatra veche a satului Voislova fiind teatrul unei bătălii în care au fost incendiate 27 de gospodării ţărăneşti. Continuă să citești