Get Adobe Flash player

Turism

Moara din Bouțari, la muzeu

Vizualizari: 535

Moara cu roată orizontală (ciutură) din satul Bouţari, judeţul Caraş-Severin, ilustrează în muzeu cel mai vechi tip de moară de apă cunoscut, care a precedat în Europa morile de apă cu roată verticală, dar a dispărut în timp, rezistând până azi doar în câteva zone – Scandinavia, Spania, Balcani, Caucaz –, printre acestea numărându-se şi România. În Transilvania se întâlnesc asemenea mori doar în arealul Ţara Haţegului-Banatul de Munte, dar în Muntenia au fost prezente din Vrancea până la Dunăre.

Moara din Bouţari, databilă la mijlocul secolului al XIX-lea, funcţionează ca o râşniţă mai mare, pusă în mişcare de apă, motiv pentru care este denumită în  Banat chiar aşa, nefolosindu-se pentru ea termenul moară. Şuvoiul de apă, orientat pe un scoc îngust, loveşte paletele în formă de lingură ale roţii de lemn orizontale, rotind-o odată cu fusul vertical şi piatra alergătoare (care macină boabele), cu care formează un corp comun.

Potrivit unei statistici din anul 1921, în Bouțari existau 32 de mori cu o piatră şi ciutură, care se aflau în satele Bouţarul de Sus (7 mori), Bouţarul de Jos (9 mori) şi Bucova (16 mori). Continuă să citești

Tinerețe fără bătrânețe, în stațiunile balneare

Vizualizari: 263

În ultima ședință a Comitetului Consultativ de Dialog Social pentru Problemele Persoanelor Vârstnice din județul Caraș-Severin, a fost prezentată o informare privind modul de repartizare şi de acordare a biletelor de tratament în anul 2016, pentru pensionarii şi celelalte categorii de beneficiari din judeţ.

Conform legii, acordarea prestaţiilor privind tratamentul balnear se face prin atribuirea de bilete de tratament solicitanţilor îndreptăţiţi, în limita numărului de locuri asigurate în unităţi de tratament din proprietatea Casei Naționale de Pensii Publice, precum şi a numărului de locuri contractate cu alte unităţi de profil şi a sumelor alocate pentru această prestaţie prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Astfel, asiguraţii şi pensionarii sistemului public de pensii pot beneficia de tratament balnear gratuit – pensionarii de invaliditate, în cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale, sau cu suportarea de către beneficiar a unei contribuţii băneşti, în cazul asiguraţilor sistemului public de pensii, precum şi alți pensionari care se încadrează în prevederile legii. Continuă să citești

Gugulania pitorească: „Enigma” turismului din Banat

Vizualizari: 249

Zona turistică Scorilo este „enigma” turismului din Banat şi cuprinde staţiunile turistice Muntele Mic şi Poiana Mărului. Aici există singurul Monument al Turismului din lume, ridicat în 1936, la intrarea în  Rusca Montană,  cu cele mai frumoase versuri pentru un imn adevărat al turismului românesc.

În această zonă turistică, se delimitează Ţara Gugulanilor, sub forma unui triunghi curbiliniu cu o suprafaţă de 2.000  kmp, care începe de la Bucova, pe Valea Bistrei până la Caransebeş, şi de aici pe Valea Timişului până la „Poarta de Intrare” situată  între Teregova şi Domaşnea.  Cea de-a treia latură este convenţională şi poate fi imaginată peste crestele Vârfurilor Godeanu (2.229 m), Ţarcu şi Gugu (2.291 m), ultimul fiind Muntele sacru al dacilor.

Zona cuprinde cele două oraşe – Caransebeş şi Oţelu Roşu, 13 comune şi 33 de sate.

Municipiul Caransebeş este cel mai important nod de comunicaţie din Banatul Montan, fiind aşezat la încrucişarea a patru drumuri principale, care duc spre Timişoara, Orşova, Reşiţa şi Haţeg. Geografic, oraşul este situat la confluenţa a trei ape, Timiş, Sebeş şi Bistra, la o altitudine de 280 m față de nivelul mării. Totodată, se află la jumătatea distanţei dintre Drobeta Turnu Severin şi Timişoara (la 100 km de fiecare oraş), pe Drumul European E 70. În timpul Daciei Romane, la 6 km de actuala vatră a oraşului se găsea Castrul roman Tibiscum (Jupa – Caransebeş).

Staţiunea Poiana Mărului se află la 25 km de oraşul Oţelu Roşu (via Zăvoi) şi este aşezată într-un cadru natural deosebit de pitoresc, pe malurile râului Bistra Mărului şi ale afluenţilor acesteia, Scorilo şi Şucu, între cotele de 500 şi 700 m altitudine. Continuă să citești

Despre echipament şi accesorii în drumeţiile montane

Vizualizari: 987

foto 17Echipamentul constituie o parte integrantă a forţelor drumeţului, reprezentând lucrurile de care nu poate să se lipsească, atât din punct de vedere practic, cât şi estetic. Estetica este tot atât de însemnată pe munte, ca şi în oraş. Nu trebuie rănită armonia muntelui, venind cu un echipament neadecvat şi fistichiu, cu tot felul de decoraţiuni, care, până la urmă, nu au nicio logică, fiind în total contrast cu frumuseţea naturii şi cu pericolul pe care îl reprezintă muntele, atunci când umblaţi în munţii înalţi, cu grad mare de dificultate.

Echipamentul montaniardului, în ultimul timp, a suferit unele schimbări, dacă ne gândim numai la diversitatea articolelor existente pe piaţă, la linia modernă şi coloritul hainelor, şi, nu în ultimul rând, la calitatea pe care o respectă, ţinând cont şi de capriciile vremii. Articolele de îmbrăcăminte sunt rezistente, uşoare şi comode. Acum au fermoar, capse, care permit o echipare frumoasă şi destul de rapidă.

Hainele trebuie să fie comode pe corp, să nu stingherească în timpul mersului. De aceea e bine să le încercaţi acasă, înainte de a pleca la drum, pentru a nu provoca un aspect inestetic şi mici neplăceri, aceasta constituind, de fapt, şi o verificare a stării echipamentului. Continuă să citești

Săptămâna de Aventură 2014

Vizualizari: 1195


Clubul Montan Caransebeş şi Pensiunea Ioana vă oferă

Săptămâna de Aventură 2014

Dragi prieteni,

Ne face o deosebită plăcere să vă aducem la cunoştinţă noua ofertă de tabere pentru copii, la Muntele Mic.

Locaţia (Pensiunea Ioana ) se află pe drumul DJ 608A, la 23 km de Caransebeş, spre Telescaun Muntele Mic, şi oferă clienţilor:

  • Două clădiri ce cuprind 40 de locuri de cazare;

  • Teren de fotbal – volei – badminton (NOU!!!);

  • Parc de Aventură;

  • Bazin de înot;

  • Tiroliană,

toate într-un cadru natural de excepţie.

Organizăm, în paralel, tabere pentru copii mici (cu vârste cuprinse între 7 şi 11 ani) şi pentru copii mari (12-15 ani). Continuă să citești

ABC-ul mersului pe munte (II)

Vizualizari: 602

14. Porniţi la drum, la început încet, chiar foarte încet primul kilometru sau chiar mai mult, până muşchii corpului se încălzesc. Un mers simplu, fără încordare, cu relaxarea tuturor muşchilor, în acelaşi ritm, dă un randament maxim, cu minimum de efort. Un mers neuniform, cu ruperea cadenţei, un mers rapid, cu opriri scurte şi dese, nu este indicat, deoarece atât inima cât şi muşchii sunt suprasolicitaţi un timp, ca apoi să-i supunem brusc unei relaxări. După o vreme, încet şi progresiv, putem merge mai repede, până vom găsi ritmul de mers convenabil, cu respiraţia uniformă.

15. La urcuş se depune un efort mai mare decât în mod normal, pe drum drept, muşchii obosind mai repede. În asemenea situaţii e indicat să se facă pasul mai mic şi mai rar. Se poate acorda şi un mic respiro înainte de a ataca panta, dând corpului posibilitatea să se relaxeze. Corpul va fi uşor aplecat spre înainte şi se va călca cu toată talpa piciorului pe sol. Continuă să citești