Get Adobe Flash player

Turism

Gugulania pitorească

Vizualizari: 452

Masivul Ţarcu este alcătuit din şisturi cristaline, granit şi unele roci sedimentare. Din centrul muntos se desprind mai multe culmi, cum ar fi Căleanu (2.192 m), Mătania (2.160 m) şi Baicu (2.123 m), iar spre Nord-Vest, Culmea Jigoriei (1.463 m), ce face legătura cu Muntele Mic. Printr-o ramificaţie cu Culmea Pleşa (1.413 m), pe Râul Lung şi Hideg s-au format depresiunile Poiana Plopului şi Poiana Rusca.

Pentru Munţii Ţarcului este caracteristică prezenţa circurilor glaciare. De aici pornesc Valea Pietrei şi Valea Peceneaga, iar în partea superioară a masivului avem câteva căldări glaciare foarte interesante, ca Groapa Căleanului, Căldarea Şuculeţului, Căldarea Izvorului şi Căldarea Mutătoare. Toate acestea formează nişte zone închise, cu un specific de floră, faună şi chiar mici diferenţe climaterice. Continuă să citești

Gugulania pitorească: Comuna de la poalele Turnului

Vizualizari: 340

Comuna Turnu Ruieni are în componenţă şase sate: Turnu Ruieni, satul de reşedinţă, Borlova, Cicleni, Dalci, Zerveşti şi Zlagna. Este situată în partea de nord-est a Culoarului Timiş-Cerna, la poalele de nord-vest ale Muntelui Mic, pe valea râului Sebeş.

Coordonatele sale geografice sunt 22016’ longitudine estică şi 45026’ latitudine nordică. Comuna Turnu Ruieni se învecinează la nord cu comuna Obreja, la vest cu oraşul Caransebeş, la sud-vest cu comuna Buchin, la sud cu comuna Bolvaşniţa, iar la est cu comuna Zăvoi. Este accesibilă de pe DJ 608A.

Conform Recensământului populaţiei din 2002, comuna Turnu Ruieni are un număr de 3.663 de locuitori, dintre care 3.661 etnici români, un etnic german şi unul sârb.

Zona este bogată din punct de vedere al vegetaţiei, predominante fiind pădurile de fag, molid şi amestecate. Pădurile reprezintă locul de odihnă şi drumeţie preferat de majoritatea turiştilor veniţi aici. Pe traseele turistice străbătute în golurile alpine de către turişti, se pot admira păşunile pe care cresc plante cu flori, cum sunt genţianele (care colorează peisajul cu un albastru-mov specific acestei specii de flori) sau smirdarul (care, pe lângă calitatea sa de plantă medicinală, oferă turiştilor un peisaj magnific, prin culoarea sa roşu puternic).

Cele mai numeroase specii faunistice sunt legate de pădure. Aici trăiesc ursul, lupul, căprioara, mistreţul, veveriţa, cocoşul de munte, capra neagră (zona Masivului Ţarcu). Cele mai atractive specii sunt cele care alcătuiesc fondul de vânătoare, bogat reprezentat în această zonă. Continuă să citești

Şapte motive pentru care merită să vizitați Caransebeşul și împrejurimile oraşului

Vizualizari: 336

1. Centrul civic al Caransebeșului – „grăitor” al istoriei

Aici este locul unde puteți admira cele mai reprezentative clădiri istorice ale municipiului, printre care se numără Casa de Cultură „George Suru”, Palatul Episcopal, Casa Diecezană, Primăria, Cinema Luna, Imobilul PHILIPPHOF, Palatul Korongy, vechile imobile ale comercianților macedoneni, Biblioteca „Mihail Halici”, monumentele istorice și statuile, precum statuia Generalului Ioan Drăgălina, Crucea Identității și Demnității Naționale, Monumentul Revoluției din 1989.

Dacă doriți să vă răcoriți cu o înghețată sau un suc, în centru sunt mai multe terase, precum Limonădăria Nea Tică, Cristal Café, Terasa Centrul Vechi. Continuă să citești

Moara din Bouțari, la muzeu

Vizualizari: 816

Moara cu roată orizontală (ciutură) din satul Bouţari, judeţul Caraş-Severin, ilustrează în muzeu cel mai vechi tip de moară de apă cunoscut, care a precedat în Europa morile de apă cu roată verticală, dar a dispărut în timp, rezistând până azi doar în câteva zone – Scandinavia, Spania, Balcani, Caucaz –, printre acestea numărându-se şi România. În Transilvania se întâlnesc asemenea mori doar în arealul Ţara Haţegului-Banatul de Munte, dar în Muntenia au fost prezente din Vrancea până la Dunăre.

Moara din Bouţari, databilă la mijlocul secolului al XIX-lea, funcţionează ca o râşniţă mai mare, pusă în mişcare de apă, motiv pentru care este denumită în  Banat chiar aşa, nefolosindu-se pentru ea termenul moară. Şuvoiul de apă, orientat pe un scoc îngust, loveşte paletele în formă de lingură ale roţii de lemn orizontale, rotind-o odată cu fusul vertical şi piatra alergătoare (care macină boabele), cu care formează un corp comun.

Potrivit unei statistici din anul 1921, în Bouțari existau 32 de mori cu o piatră şi ciutură, care se aflau în satele Bouţarul de Sus (7 mori), Bouţarul de Jos (9 mori) şi Bucova (16 mori). Continuă să citești

Tinerețe fără bătrânețe, în stațiunile balneare

Vizualizari: 513

În ultima ședință a Comitetului Consultativ de Dialog Social pentru Problemele Persoanelor Vârstnice din județul Caraș-Severin, a fost prezentată o informare privind modul de repartizare şi de acordare a biletelor de tratament în anul 2016, pentru pensionarii şi celelalte categorii de beneficiari din judeţ.

Conform legii, acordarea prestaţiilor privind tratamentul balnear se face prin atribuirea de bilete de tratament solicitanţilor îndreptăţiţi, în limita numărului de locuri asigurate în unităţi de tratament din proprietatea Casei Naționale de Pensii Publice, precum şi a numărului de locuri contractate cu alte unităţi de profil şi a sumelor alocate pentru această prestaţie prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Astfel, asiguraţii şi pensionarii sistemului public de pensii pot beneficia de tratament balnear gratuit – pensionarii de invaliditate, în cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale, sau cu suportarea de către beneficiar a unei contribuţii băneşti, în cazul asiguraţilor sistemului public de pensii, precum şi alți pensionari care se încadrează în prevederile legii. Continuă să citești